Temele pregătite pentru a patra şedinţă de Consiliu ţinută în pandemie promiteau o dezbatere consistentă a aleşilor, care, de data aceasta, l-au luat prin surprindere pe primar, neprovocându-l la discuţii. Ce-i drept, nu prea avea cine, căci David a lipsit, numărându-se printre românii care au profitat de relaxarea oferită de colegii de partid de la centru. De guralivul Ionescu a scăpat, prin promovare în suita de sfătuitori ai prefectului Soare. Iar State… ce i-o fi făcut tabletei, el sau informaticienii de la capătul „firului”, că era singurul anonim de pe ecranul videoproiectorului, prezentat doar cu calitatea de „consilierclung”. Nu comentăm prescurtarea aparţinând vreunui măturător de străzi de la ADP, pus la „butoane” pe fondul golirii Primăriei de licenţiaţi, storciţi în puhoiul imunizat de pe litoral.
Chit că există avantajul scurtării considerabile a întrunirilor, Liviu Ţâroiu ar putea să renunţe la maimuţăreala cu on-line-ul, mai cu seamă după propriile experienţe cu infectaţii din anturaj, care nu i-au dat nimic. Vecinii noştri de la Schitu Goleşti au ales să se reunească fizic, primarul Miriţă punându-le la dispoziţie spaţiul larg al Căminului Cultural Lăzăreşti, pentru întâlnirea lunară. Şi la Câmpulung se putea proceda la fel, cu participarea consilierilor chiar în sala de festivităţi a Primăriei. Exceptând presa, cel puţin zece persoane, angajaţi ai Primăriei, ai spitalelor, ai ADP-ului au fost prezenţi, pentru a lămuri eventuale neclarităţi. N-a fost cazul, căci puţinele întrebări ale aleşilor, care, de data aceasta, s-au nimerit a fi din tabăra puterii, au fost destinate şefului Executivului.
Aşadar, neprovocat de opoziţie, zicem noi intenţionat, ca să-i facem să pară mai inspiraţi şi mai şireţi pe liberali, care au preferat să nu dezvolte punctele puternic electorale ale ordinii de zi, Liviu Ţâroiu şi-a făcut reclamă şi singur. Avea cu ce. Teme bune, abordarea rea. Ce crede Ţâroiu că înţelege omul simplu, alegătorul lui, din GAL şi din zonele urbane marginalizate, cu care i-a băgat în ceaţă pe oameni? Este adevărat că următoarele investiţii cu cifrele aprobate – nişte trotuare în partea sudică a oraşului şi reţeaua de gaze în acelaşi teritoriu defavorizat la capitolul utilităţi – se fac prin GAL, care rulează fonduri europene. Însă cetăţeanul nu pricepe. Şi nu-i pasă. Să se facă şi atât. Nebruiat de opozanţi, primarul şi-a văzut liniştit de campanie, vorbind despre realizările viitoare de la Pescăreasa: trotuarele pe Şoseaua Naţională şi Grigore Alexandrescu şi, mult mai importante decât trotuarele, gazele pe Şoseaua Naţională, Valea Unchiaşului, Decovilului şi Izlaz. Ultimele două, populate, clar, de votanţii PSD. Strada Izlaz străbate Orăşelul Minier, iar Decovilului, artera paralelă Castrului Roman Jidova, este locuită în totalitate de familii de ursari. Cu ceva timp în urmă, până să li se repare strada, ce urlete erau în Consiliu, că se aleg cu asfalt aceşti restanţieri de carieră la bugetul local! Uite că acum se pricopsesc şi cu gaze înaintea cetăţenilor cuminţi, conştiincioşi, care încep anul cu grija achitării taxelor şi impozitelor la Primărie.
N-au fost singurele motive de umflare în pene a ţanţoşului nostru primar, în care s-a înghesuit, contrar îndemnurilor la distanţare fizică şi socială, viceprimarul Mărgă. Cam golaş prezidiul, după împuţinarea companiei lui Ţâroiu, directoarea Violeta Iarca bolind în spital, de trei săptămâni, la data şedinţei. Iar secretarul Ramona Simion a coborât de la masa gazdelor la cea a secretariatului, de la care lipsea juristul Nicolae Crânguş. Care face ce face şi redevine secretar al Consiliului Local, acum, prin intrarea în concediu de maternitate a ocupantei funcţiei.
După proiectele pentru „sudişti”, pălitură zdravănă pentru discursul opoziţiei lăsate fără replică: restaurarea clădirii Primăriei, pentru care, deocamdată, se încearcă obţinerea unor fonduri, ca să se întocmească o primă documentaţie. Aşadar, nu se restaurează nimic. Nici în următorul mandat, probabil, nici în următorii zece ani. Dar de ce să nu avem un proiect făcut din vreme, la fel ca la „Kretzulescu”, pentru a se modifica de zece ori până la găsirea banilor de reparaţii? Ceea ce se va întâmpla şi cu amenajarea Râului Târgului, pentru care avem studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, mai puţin finanţarea execuţiei. Foarte bine că se fac proiecte, dar impresia este că, atunci când se fac, ai noştri nu sunt cu ochii şi pe o posibilă sursă de finanţare a lucrării.
Şueta între amicii primarului, în rândul cărora au prins glas Zenovie, Iliescu, Dumitrache, a conţinut câteva teme pentru primar/viceprimar. Cele pentru Mărgă au fost preluate tot de Ţâroiu, întrucât colegul n-a avut pe ce să le noteze. „Daţi drumul la fântânile acelea, că vrea lumea să le vadă!”, a susurat cerinţa jucăuşă a şefului de la Îmbunătăţiri Funciare, care s-a ales cu o speranţă împărtăşită de beneficiarul ţâşnitorilor, că la „1” le pune în funcţiune. 1 s-a nimerit a fi chiar iulie, lăsat cu răcoare în centru. Haideţi, că lumea este curioasă!, ne-a făcut să râdem Zenovie cu graba de a contempla un fâs.
Dacă tot se vorbea de udătură, amfitrionul şi-a simţit gâtul uscat, mai ales după ce l-a ochit pe Cornel Băjan sorbind ceva. „Cornele, dă-ne şi nouă un pahar de ceva!”, nu s-a abţinut însetatul nr.1 al târgului a cărui nară exersată a mirosit lichidul de dincolo de ecranul tabletei.