-4.5 C
Campulung Muscel
17/02/2025

Datoria la pază şi un monument istoric nenorocit de-a lungul a 14 ani, puse de instanţă în braţele Primăriei

La Curtea de Apel Bucureşti a început, în această lună, judecarea recursului promovat, pe 2 august 2016, de Municipiul Câmpulung, alături de Institutul Naţional al Patrimoniului, fostul Oficiu Naţional al Monumentelor Istorice, care, în primă instanţă, au pierdut în faţa companiei Romconstruct, câştigătoare, în urmă cu 15 ani, a contractului de renovare a Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”. Trebuie să precizăm de la bun început că firma bucureşteană nu a dat în judecată municipalitatea câmpulungeană, ci s-a îndreptat împotriva fostului său partener de contract, instituţia subordonată Ministerului Culturii, care gestionează finanţările în domeniul restaurării şi conservării imobilelor-monument. Câmpulungul se află în această situaţie puţin spus ingrată, de a fi târât fără vină în procesul dintre I.N.P. şi Romconstruct, culmea, din cauza fostului partener, căruia i-a predat clădirea, în luna februarie a anului 2003. În faţa succesului în instanţă al societăţii care, pe fondul refuzului Ministerului Culturii de a continua finanţarea, a abandonat şantierul de la Câmpulung, în urmă cu şapte ani, la un stadiu de nici 30% din lucrare, Institutul Naţional al Patrimoniului a chemat în garanţie Municipiul şi Primăria Câmpulung.
    Istoricul litigiului mutat de la Tribunalul Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti arată astfel. Povestea în instanţă a fost declanşată, în februarie 2015, chiar de partea care a pierdut într-un final, Institutul Naţional al Patrimoniului. Obiectul acţiunii: anularea contractului încheiat, pe 9 decembrie 2002, cu constructorul Palatului Culturii din Câmpulung. Pe 7 iulie 2016, Tribunalul Bucureşti a admis, însă, cererea reconvenţională a părţii chemate în judecată, societatea Romconstruct. Ce caută municipiul în „răfuiala” dintre finanţator şi constructor, în condiţiile în care pusese clădirea Câmpulungului la dispoziţia Ministerului Culturii, care, în tot acest timp, avea aceleaşi drepturi şi obligaţii ca ale unui proprietar?     Institutul a chemat municipalitatea în garanţie, după cum am precizat la început, şi, deşi cererea nu i-a fost acceptată de instanţă, totuşi, a fost pusă la plată, cot la cot cu reclamantul perdant în instanţă. Ba chiar plăteşte mai mult decât acesta, judecând după dezastrul lăsat în urmă de executant! Deznodământul a fost unul şocant în ceea ce priveşte Câmpulungul, de care şi-a bătut joc toată lumea: şi Ministerul Culturii, nefinanţând investiţia, şi compania bucureşteană, care a executat o treime din lucrare la aproape dublul sumei cu care trebuia să fie derulat întregul contract.
    Iar acum şi instanţa, în opinia căreia municipiul este bun de plată faţă de Romconstruct, în egală măsură cu Institutul Naţional al Patrimoniului, deşi n-a fost parte în contract. A predat clădirea şi a aşteptat să-i fie înapoiată nou-nouţă, după 18 luni. La finalul procesului deschis de I.N.P., verdictul s-a întors împotriva reclamantului, obligat la plata sumei totale de 574.471,01 lei. Suma reprezintă penalităţi calculate la datoria privind paza şantierului pentru intervalul 17 ianuarie 2014 – 19 octombrie 2015.     Iar municipalitatea câmpulungeană, martor tăcut al dezastrului lăsat în urmă de firmă şi al nepăsării ministerului, a cărui grijă era cum să scape mai repede de imobilul-monument nenorocit, are de achitat 219.525,74 lei, reprezentând debit principal (!), la care se adaugă dobânda legală, până la data plăţii integrale. Mai mult decât atât, Primăria a fost obligată de completul de judecată al Tribunalului Bucureşti să preia şi paza imobilului. Altfel spus, I.N.P., parte în contract, are de plătit penalităţi, iar Câmpulungul, fără nicio calitate în contract, trebuie să suporte datoria principală!
    Am făcut aceste precizări legate de situaţia juridică neplăcută prin care trece în prezent Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, pentru a înţelege de ce clădirea încă zace nefolosită şi de ce autorităţile nu întreprind nimic în sensul reluării urgente a lucrărilor. Indiferent cum va fi hotărârea finală, Primăria Câmpulung va trebui să continue diferenţa nelucrată, în jur de 70% şi, mai mult decât atât, să încerce, în măsura în care este posibil, să îndrepte intervenţiile criminale prin care au fost distruse elemente cu o valoare arhitecturală inestimabilă.
    În faţa unei asemenea catastrofe ale cărei proporţii le depăşesc pe cele ale reabilitării urbane limitate „doar” la „măcelul” din Grădina Publică şi Parcul „Kretzulescu”, Asociaţia „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul” nu putea rămâne indiferentă. Deocamdată, membrii A.S.C.M. s-au adresat ieri, 27 februarie, primarului Liviu Ţâroiu, pentru a-i cere informaţii legate de preluarea Palatului Culturii şi stadiul investiţiei.

Către Primăria Municipiului Câmpulung 
În atenţia domnului primar Liviu Ţâroiu

    Profund îngrijorată de perspectiva pierderii, prin distrugerea valorii sale istorice şi arhitecturale, a unui monument emblematic pentru Câmpulung şi Argeş, Asociaţia „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, constituită din 85 de reprezentanţi ai societăţii civile, din majoritatea domeniilor de activitate, vi se adresează, cu cele mai bune intenţii şi consideraţia cuvenită funcţiei pe care o deţineţi, pentru a fi informată în legătură cu planurile Primăriei şi Consiliului Local Câmpulung legate de continuarea reabilitării Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”. 

    Rezumatul informaţiilor deţinute de Asociaţia noastră pe acest subiect arată astfel (avem rugămintea de a fi rectificate datele în situaţia în care nu corespund întru totul realităţii):          

    Contractul de execuţie de lucrări nr.3355 din 09.12.2002, având ca obiect Consolidarea, Restaurarea şi Punerea în valoare a Palatului Culturii din Câmpulung Muscel, judeţul Argeş (Casa de Cultură “Tudor Muşatescu”), s-a semnat între:
    -Ministerul Culturii, Oficiul Naţional al Monumentelor, cu sediul în Bucureşti, reprezentat prin directorul general Alecu Bujor, directorul economic Maria Holinschi şi consilierul juridic jurist Letiţia Ciobanu, şi
    -SC Romconstruct Holding Grup SA, cu sediul în Bucureşti, reprezentată prin directorul general Elena Doană, Florentina Preduţ, consilier juridic Ioan Lăzăroaie şi Valentin Mânu.
Părţile contractului s-au angajat să deruleze investiţia constând în reabilitarea capitală a Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” la preţul de 16.442.849.000 lei vechi, fără TVA.
    Contractul prevedea un termen de 18 luni calendaristice de la data semnării contractului (09.12.2002).

    Procesul-verbal de predare-primire a imobilului Palatului Culturii s-a încheiat pe 18 februarie 2003 între Primăria Câmpulung, beneficiară a investiţiei şi proprietară a clădirii, executantul SC Romconstruct Holding Grup SA şi achizitorul Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice. Astfel, pe 18 februarie 2003, Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” a fost pusă de municipalitate la dispoziţia firmei Romconstruct Holding Grup SA, câştigătoarea licitaţiei şi a contractului de execuţie a lucrărilor de consolidare şi restaurare.

    Preţul lucrării convenit prin contractul din decembrie 2002 a fost 1.644.284,90 lei, depăşindu-se excesiv termenul de execuţie şi suma, fără ca investiţia să fie realizată nici măcar pe jumătate. Dacă, în decursul a 156 luni, s-a executat 30% din lucrare şi s-a plătit o sumă exorbitantă, 3.162.928,58 lei (aproximativ de două ori valoarea contractului, pentru lucrarea finalizată integral), înseamnă că, în acest ritm, reabilitarea imobilului va fi gata în 528 de luni, adică 44 de ani – probabil, în jurul anului 2050 – la preţul de 10.543.093 lei. Aşadar, un preţ de 6-7 ori mai mare.

    Deconturile anuale către Romconstruct Holding Grup SA se prezintă astfel:
2003 –      78.847,46 lei
2004 –    130.625,97 lei
2005 –    166.012,12 lei
2006 –    336.748,77 lei
2007 –    290.263,83 lei
2008 – 1.248.616,81 lei
2009 –    911.813,62 lei
Total – 3.162.928,58 lei, pentru aproximativ 30% din lucrarea de reabilitare.

    Concluzionând, clădirea, edificată în anul 1907, a intrat în reparaţii în anul 2003, investiţia fiind programată a fi susţinută financiar de către Ministerul Culturii, prin Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice, cu derulare pe o perioadă de 18 luni, la o valoare totală de aproximativ 16,4 miliarde de lei vechi. Intervenţiile s-au întins de-a lungul a şapte ani şi, în primăvara anului 2010, au fost oprite. Stadiul actual nu depăşeşte 30% din totalul proiectului, procent estimat de autorităţile locale, în lipsa unei recepţii efectuate între executantul Romconstruct Holding şi Institutul Naţional al Patrimoniului.
    Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” – Palatul Culturii, aşa cum apare în documentele Ministerului Culturii, figurează pe lista monumentelor istorice.

    Astfel stând lucrurile, vă rugăm să lămuriţi următoarele aspecte:
    =Dacă s-a reuşit preluarea de la Ministerul Culturii a imobilului-monument de a cărui folosinţă Câmpulungul a fost lipsit începând cu luna februarie a anului 2003. V-am fi recunoscători dacă ni s-ar putea pune la dispoziţie atât procesul verbal de recepţie, cât şi procesul verbal de predare-primire, în condiţiile în care există aceste documente;
    =Vă rugăm, detaliaţi stadiul investiţiei: cât, ce şi cum s-a lucrat? Cerinţa noastră are la bază afirmaţiile cutremurătoare făcute în plenul Consiliului Local, potrivit cărora constructorul a distrus exagerat de multe elemente specifice unui monument istoric. Precizaţi, vă rugăm, cât de gravă este situaţia din acest punct de vedere şi ce intenţionaţi să faceţi în această privinţă (o expertiză în vederea stabilirii prejudiciului adus clădirii, şi prin ce s-a lucrat, şi prin ce nu s-a lucrat; cât de tare s-a degradat imobilul pe parcursul celor 14 ani în care Casa de Cultură s-a aflat la dispoziţia ministerului; ce presupun etapele următoare ale renovării);       
    =Dacă aţi luat în calcul perspectiva iniţierii unui proces împotriva Ministerului Culturii, principalul responsabil de distrugerea clădirii-simbol a Câmpulungului, în vederea recuperării pagubelor şi, eventual, a continuării finanţării;
    =Ce surse de finanţare intenţionaţi să accesaţi pentru salvarea imobilului;
    =Precizaţi o valoare estimativă, pe care o aveţi în vedere, a investiţiei în continuare.
    =La cât se ridică efortul financiar pe care îl va suporta Primăria Câmpulung pentru paza şantierului, cea mai recentă cheltuială „imputată” municipalităţii.
    În speranţa că veţi înţelege că singurul nostru interes de a solicita aceste informaţii are la bază solidaritatea A.S.C.M. cu acţiunile Primăriei şi Consiliului Local de recuperare a uneia dintre cele mai frumoase clădiri ale judeţului, eventual, o implicare în acest demers, dacă consideraţi că vă putem fi de ajutor, aşteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră,
    Vă mulţumim! Cu stimă, Consiliul Director

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!