Îmbunătăţirea activităţii de realizare a curăţeniei pe teritoriul comunei Godeni rămâne o prioritate pentru Executivul şi Legislativul localităţii, ai căror reprezentanţi, reuniţi cu prilejul şedinţelor de Consiliu Local, lansează propuneri de corectare a ceea ce nu merge cum trebuie. Şi este normal ca aleşii să discute unii cu alţii, întrucât comunicarea reprezintă calea de rezolvare a disfuncţionalităţilor cu care se confruntă fiecare administraţie publică locală. Salubritatea, de pildă, pentru desfăşurarea căreia majoritatea, dacă nu toate localităţile, n-au forţă de muncă suficientă şi „logistica” necesară. Nu face excepţie nici comuna Godeni, unde autorităţile locale să străduiesc să deruleze operaţiunile de igienizare într-o manieră satisfăcătoare pentru contribuabili, manieră căreia trebuie să i se conformeze şi operatorul de gunoi, cu care comuna are contract.
La prima şedinţă ordinară din 2017, la secţiunea „diverse” n-au lipsit propunerile din partea consilierilor locali, pe marginea acestui subiect important pentru autorităţi şi cetăţeni deopotrivă. Primul care a abordat tema curăţeniei a fost Constantin Costea, care s-a referit la lucrătorii firmei care ridică gunoiul. „Aceştia descarcă tomberoanele, dar ce este căzut pe jos nu adună. Nu mi se pare normal, dacă plătesc gunoiul, să nu ia şi ce este pe jos.”, a sesizat acesta. Ideea a fost preluată de la el şi dezvoltată de colegul Constantin Dorcioman, care a avut o remarcă privind tot atitudinea angajaţilor operatorului de gunoi, care face treburile pe jumătate. „După ce le descarcă (n.r. tomberoanele de gunoi) le lasă în mijlocul drumului. Nu putem marca sau inscripţiona locurile unde se află, astfel încât să nu mai fie lăsate în mijlocul drumului, iar oamenii să nu le mai mute tot timpul?”, a indicat el o variantă de amplasare a recipientelor. Altă recomandare a aceluiaşi ales: „Cred că ar trebui ca fiecare consilier, în satul lui, să mergem împreună cu domnul viceprimar şi să stabilim locurile de amplasare a tomberoanelor. Dacă ar fi marcate aceste locuri, am putea aplica amenzi pentru nerespectarea lor. De asemenea, vin cu o propunere ca fiecare dintre noi să le spunem oamenilor că nu au voie să pună cenuşa în tomberoane.”, a conchis Constantin Dorcioman.
În acelaşi context, al menţinerii unui aspect nealterat al comunei, Laurenţiu Soare i-a sugerat viceprimarului Dorel Rumînescu, dacă poate, să folosească „două fete de la ajutorul social” pentru a aduna hârtiile aruncate prin şanţuri. După cum ştim, muncitorii ocazionali din rândul asistaţilor social au fost angrenaţi în lucrările impuse de inconvenientele cu care a răbufnit iarna la începutul lui februarie: ninsoare, transformată într-un strat consistent de gheaţă, acolo unde nu s-a reuşit degajarea rapidă a domeniului public, din cauza gerului năprasnic instalat de cum s-a înrăutăţit vremea. Aşa că asistaţii social au avut ce munci: strânsul zăpezii şi spartul gheţii. Tot pe şanţuri, a reclamat Ion Aldea, „foarte mulţi cetăţeni îşi dau reziduurile de la baie. Nu putem verifica? Să trecem prin sat, să vedem!”
Discuţia a revenit la rampele de gunoi, odată cu alocuţiunea lui Bogdan Pătru, care a continuat tema lansată de colegul Dorcioman, care propunea marcarea lor. „Dacă acestea sunt pe domeniul public, de ce nu se respectă amplasarea pe rampele pentru care s-a făcut investiţia, iar pentru cele intermediare putem face nişte rampe mai mici.”, a afirmat acesta, continuând: „În jurul rampelor de gunoi există depozitate reziduuri vegetale, să acţionăm să le dăm foc. Eu mă voi ocupa de acest lucru pe strada mea. Şi, poate aşa, se vor sesiza cetăţenii şi nu vor mai arunca resturile unde nu trebuie.” Şi o ultimă intervenţie, aparţinând lui Tudor Pătrana, potrivit căruia, în alte localităţi, tomberoanele sunt individuale, pe gospodării. „Atunci, ar fi mai simplu.”, a precizat acesta. „Dar taxa este de 8 lei.”, a conchis viceprimarul Dorel Rumînescu, lăsând să se înţeleagă că cetăţenilor nu le-ar conveni să achite acest tarif.