După arestarea lui Marius Manole, cel de-al doilea primar ales al comunei Aninoasa în legislatura 2020-2024, fostul edil Benonie Ştefan s-a trezit că funcţia i se cuvine. De ce? Pentru că a câştigat-o la scrutinul din 2020, când n-a şi fost învestit în funcţie din cauza incompatibilităţii în care a fost găsit de ANI încă din 2013, incompatibilitate tranşată de instanţe în defavoarea primarului. Timp de trei ani, Benonie Ştefan a fost forţat să stea pe tuşă, interdicţia de a mai ocupa scaunul din fruntea administraţiei expirându-i în toamna anului 2023. În decembrie, funcţia s-a vacantat prin încarcerarea lui Marius Manole, prin urmare, Benonie Ştefan a cerut, în această lună, Judecătoriei Câmpulung să-i valideze alegerea în funcţia de primar. Care alegere, căci în 2021 au avut loc din nou alegeri la Aninoasa, câştigate de Marius Manole?! Alegeri care s-au organizat tocmai din cauza incompatibilităţii lui Benonie Ştefan, care, evident, n-avea cum să se numere printre candidaţi.
- În această lună, fostul primar a mers şi la Judecătorie, şi la Tribunal, ca să-şi recâştige funcţia
Pe 22 ianuarie 2024, Benonie Ştefan, invalidat după alegerile locale din 2020, pe care le-a câştigat, s-a adresat Judecătoriei Câmpulung cu o cerere neobişnuită: să fie validat în funcţia de primar! Instanţa i-a respins-o în ziua următoare, 23 ianuarie 2024, petentul având drept de apel la Tribunalul Argeş. Pe care, de altfel, l-a şi exercitat trei zile mai târziu. Ieri, 30 ianuarie 2024, Tribunalul Argeş i-a respins apelul ca nefondat.
Nici nu avea cum să fie validat în funcţia de primar, de vreme ce n-a participat la scrutinul din 2021, care a „produs” primarul pe fondul incompatibilităţii sale. Vă amintim că, pe 27 iunie 2021, au avut loc alegeri parţiale la Aninoasa, câştigate cu 50% de reprezentantul PSD, Marius Nicolae Manole. Nici acesta n-a apucat să-şi ducă mandatul până la capăt, deoarece a intervenit condamnarea la patru ani de închisoare, în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată.
Deşi exista o hotărâre definitivă de invalidare a sa în funcţia de primar, Benonie Ştefan a încercat să candideze şi la alegerile din 2021. Însă Biroul Electoral de Circumscripţie Comunală Nr. 11 Aninoasa a respins candidatura PSD pentru funcţia de primar, în persoana incompatibilului. Fostul edil intenţiona, aşadar, să intre din nou în cursa electorală pentru alegerile locale parţiale din 27 iunie 2021, la opt luni după cele din toamna anului 2020.
Pe 2 iunie 2021, membrii Biroului Electoral au respins cu majoritate de voturi candidatura fostului edil. Benonie Ştefan a contestat hotărârea Biroului Electoral de Circumscripţie Comunală la Judecătoria Câmpulung, care, pe 3 iunie 2021, a respins-o ca nefondată. Hotărârea Judecătoriei a fost atacată de perdant, însă, pe 4 iunie 2021, Tribunalul Argeş i-a respins apelul ca nefondat.
- Lui Benonie, care trebuia să plece din funcţie în 2018, i s-a permis să-şi ducă mandatul la capăt
Cum a ajuns Benonie Ştefan să piardă mandatul 2020-2024, deşi a câştigat lejer alegerile de acum patru ani? Alegerea lui Benonie Ştefan, pentru a treia oară, primar la Aninoasa, a fost contestată de Instituţia Prefectului Argeş şi Partidul Naţional Liberal Argeş, după ce Judecătoria Câmpulung certificase votul din 27 septembrie 2020, la cererea reconfirmatului în funcţie. Însă, în calea de atac, s-a cerut desfiinţarea încheierii primei instanţe, pronunţate pe 9 octombrie 2020. Tribunalul a considerat că dreptul de a fi ales, care conţine şi dreptul de a ocupa funcţia publică de primar, este o condiţie de fond şi de eligibilitate, prevăzută de legislaţia specială în materie de integritate, ce nu a fost avută în vedere de prima instanţă.
La începutul lunii octombrie 2020, Agenţia Naţională de Integritate a comunicat Tribunalului Argeş că primarul figura pe lista nominală a candidaţilor la alegerile locale aflaţi sub interdicţia de a mai ocupa o funcţie electivă. În cazul lui Benonie Ştefan, starea de incompatibilitate fusese constatată de A.N.I. încă din vara anului 2013, când instituţia a emis un raport în acest sens, pe fondul deţinerii simultane a funcţiei de primar şi a calităţii de comerciant persoană fizică, în intervalul 14 iunie 2012 – 12 februarie 2013. Edilul găsit incompatibil a epuizat toate căile de atac împotriva raportului Integrităţii, ultimul act al unei instanţe fiind o decizie din 16 noiembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, prin care demersul lui Benonie Ştefan a fost respins.
Pe cale de consecinţă, pe 2 mai 2018, prefectul a emis ordinul pentru încetarea de drept, înainte de expirarea mandatului, a calităţii de primar, pentru incompatibilitate. Benonie a rămas în funcţie şi asta pentru că executarea actului administrativ emis de Prefectură a fost suspendată printr-o sentinţă din 8 iunie 2018 a Tribunalului Argeş, definitivă printr-o decizie din 2 mai 2019 a Curţii de Apel Piteşti. Aşadar, acel ordin din 2018 al prefectului a rămas suspendat. Cum Benonie Ştefan nu se afla în situaţiile prevăzute de lege şi anume persoană eliberată, destituită din funcţie sau al cărei mandat a încetat de drept, şi nici n-au fost încălcate condiţiile de eligibilitate şi nici n-a fost constatată alegerea acestuia prin fraudă electorală, Judecătoria Câmpulung l-a validat în funcţie.
- Primarul, invalidat de Tribunal
Pe 19 octombrie 2020, Tribunalul Argeş s-a pronunţat în chestiunea validării PSD-istului, tranşată în două etape, fond şi apel. Instanţa de la Piteşti a fost de altă părere, considerând s-au încălcat condiţiile de eligibilitate. Părţile care au atacat cele stabilite la Câmpulung au apreciat că hotărârea este nelegală şi netemeinică, întrucât s-a pronunţat cu încălcarea unor prevederi din Codul Administrativ, Constituţia României şi din Legea nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.
Între condiţiile de fond ale candidaturii pentru o funcţie electivă publică, Legea nr.115/2015 enumeră şi condiţia ca persoanei care are intenţia de a ocupa respectiva funcţie să nu i se fi interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în alte funcţii publice.
„(…) Or, în speţă este vorba despre încetarea mandatului de primar ca urmare a constatării unei situaţii nelegale imputabile persoanei (starea de incompatibilitate) şi de interdicţia de a mai ocupa funcţii eligibile pe o perioadă de trei ani. (…) Aşa cum s-a reţinut şi în considerentele Deciziei nr.69 din 9 octombrie 2017 a Î.C.C.J., norma legală are ca efect interdicţia pentru persoana vizată de a ocupa o funcţie dintre cele menţionate în textul legii, această interdicţie putând să îi fie opusă, în temeiul simplei declarări a stării de incompatibilitate, ori de câte ori persoana respectivă îşi manifestă intenţia de a accede la o funcţie de această natură. (…) Astfel, existenţa unui conflict de interese reţinută, în mod definitiv, în baza raportului de evaluare din data de 13.06.2013 al ANI, prin decizia din 16.11.2017, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se opune intimatului Ştefan Benonie cu forţa unei hotărâri judecătoreşti.”, sunt câteva dintre argumentele judecătorului de la Tribunalul Argeş, care a hotărât că Benonie Ştefan nu mai putea ocupa funcţia eligibilă de primar al comunei Aninoasa, pe o perioadă de trei ani, începând cu ajungerea la termen a mandatului de primar aferent perioadei 2016 – 2020. Aşadar, Tribunalul Argeş a considerat că nu se putea dispune validarea mandatului de primar pentru perioada 2020-2024, ca urmare a admis apelurile prefectului şi PNL Argeş, schimbând în totalitate sentinţa Judecătoriei Câmpulung.
Benonie a încercat fără succes să riposteze la decizia Tribunalului Argeş cu o contestaţie în anulare, respinsă pe 30 octombrie 2020, apoi cu o cerere de revizuire, respinsă şi aceasta pe 10 noiembrie 2020.