În această ediţie vă vom prezenta sentinţa într-un alt dosar, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, prin care s-a constatat că un alt câmpulungean a fost lucrător al Securităţii.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în 28 decembrie 2011, iar pronunţarea a fost dată pe 23 martie 2012. Ca şi în cazul relatat în ediţia trecută, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost cel care a cerut deschiderea acţiunii, în baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, ca instanţa să se pronunţe asupra calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe câmpulungeanul Gheorghe Niţă.
În motivare, CNSAS „arată că, prin cererea nr. P 780/09/28.09.2011, adresată CNSAS de către domnul (…), se solicită verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului de fond informativ nr. I 1323098, dosar în care pârâtul (n.r. Gheorghe Niţă) figurează la fila 202. De asemenea, aşa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/2066/05.10.2011, pârâtul a avut gradele de căpitan în cadrul Direcţiei Regionale Argeş, Secţia Raională Curtea de Argeş (1964) şi, respectiv, maior, în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Argeş (1971, 1972, 1973). În această calitate, pârâtul a dirijat reţeaua informativă pe lângă o persoană aflată în atenţia Securităţii, deoarece a adresat postului de radio „Europa Liberă” mai multe scrisori cu „conţinut duşmănos”.”
În concluzie, CNSAS solicită a se avea în vedere că activităţile desfăşurate de Gheorghe Niţă, în calitate de angajat al fostei Securităţi, au îngrădit dreptul la secretul corespondenţei şi dreptul la libera exprimare, libertăţi fundamentale recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea dată. În dovedirea acţiunii, CNSAS a depus la dosar o serie de înscrisuri.
În apărarea sa, Gheorghe Niţă nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea, formată din Marius Cristian Ispas, preşedinte, şi Daniela Ştefan, grefier, a admis cerea CNSAS, reţinând că Gheorghe Niţă a fost lucrător al Securităţii, fapt necontestat. Asta, conform art. 2 din OUG nr. 24/2008:
a) lucrător al Securităţii – orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;
b) colaborator al Securităţii – persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Magistratul de cauză a mai amintit că „persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste declaraţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor. Potrivit articolelor 28-35 din Constituţia României din 1965, cetăţenii Republicii Socialiste aveau, totuşi, drepturi şi libertăţi, care, prin activitatea organelor de supraveghere şi securitate, au fost restrânse în mod nejustificat:
Art.28: Cetăţenilor Republicii Socialiste România li se garantează libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor şi a demonstraţiilor.
Art. 29: Libertatea cuvântului, presei, întrunirilor, mitingurilor şi demonstraţiilor nu se poate folosi în scopuri potrivnice orânduirii socialiste şi intereselor celor care muncesc. Orice asociaţie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă. Participarea la astfel de asociaţii şi propaganda cu caracter fascist sau antidemocratic sunt pedepsite prin lege.
Art. 30: Libertatea conştiinţei este garantată tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România. Oricine este liber să împărtăşească sau nu o credinţă religioasă. Libertatea exercitării cultului religios este garantată. Cultele religioase se organizează şi funcţionează liber. Modul de organizare şi funcţionare a cultelor religioase este reglementat prin lege. Şcoala este despărţită de biserică. Nici o confesiune, congregaţie sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreţine alte instituţii de învăţământ decât şcoli speciale pentru pregătirea personalului de cult.
Art. 31: Cetăţenilor Republicii Socialiste România le este garantată inviolabilitatea persoanei. Nici o persoană nu poate fi reţinută sau arestată dacă împotriva ei nu există probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută şi pedepsită prin lege. Organele de cercetare pot dispune reţinerea unei persoane pe o durată de cel mult 24 de ore. Nimeni nu poate fi arestat decât pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau de procuror. Dreptul de apărare este garantat în tot cursul procesului.
Art. 32: Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate pătrunde în locuinţa unei persoane fără învoirea acesteia, decât în cazurile şi în condiţiile anume prevăzute de lege.
Art. 33: Secretul corespondenţei şi al convorbirilor telefonice este garantat.
Art. 34: Dreptul de petiţionare este garantat. Organele de stat au obligaţia de a rezolva petiţiile cetăţenilor privind drepturile şi interesele personale sau obşteşti.
Art. 35: Cel vătămat într-un drept al său printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, în condiţiile prevăzute de lege, anularea actului şi repararea pagubei.”
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a apreciat că, prin supravegherea şi urmărirea repetată, sistematică din partea Securităţii şi a colaboratorilor săi, drepturile prevăzute de Constituţia din anul 1965 dobândeau un conţinut iluzoriu, prin restrângerea lor. “Pentru aceste motive, în numele Legii, a admis cererea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu sediul în Bucureşti, strada Matei Basarb, nr. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu Gheorghe Niţă, domiciliat în Câmpulung, judeţul Argeş, şi constată calitatea de lucrător al Securităţii în sarcina pârâtului.”