Din cauza afirmaţiilor lansate public de şefa Serviciului Venituri al Primăriei, în cadrul şedinţei de Consiliu de la sfârşitul lunii noiembrie, tot câmpulungeanul conectat la ceea ce se întâmplă în administraţia publică a aflat că aceasta nu se înţelege cu consilierul juridic Liliana Aghiniţei. Nu este un capăt de ţară că nu se înţeleg doi angajaţi într-o instituţie cu zeci de salariaţi, fiindcă nu trebuie să-ţi placă sau te placă toată lumea de la serviciu. Deşi ideal este să existe comunicare, ca să iasă o treabă bună. Însă, atunci când disensiunile se traduc în votarea unei hotărâri de Consiliu incorecte, pe baza unui material propus de Executiv care înfrânge legea, este o problemă. De ce s-a ajuns ca aleşii să aibă în faţă o propunere considerată ilegală, în condiţiile în care şefa de la Venituri a avut la dispoziţie toate explicaţiile necesare despre prevederile noii legi privind Codul Fiscal în raportul juridic al Lilianei Aghiniţei? De ce raportul şefei de la Venituri nu a fost în acord cu raportul juristei, care a redat concret ceea ce trebuia să hotărască aleşii?
În loc să aprobe cotele, aleşii au votat valorile impozabile, care sunt stabilite prin lege
În cadrul şedinţei de îndată din 10 noiembrie 2015, după cum am informat de mai multe ori, consilierii locali au aprobat taxele şi impozitele pe care câmpulungenii le vor plăti în 2016. Aceştia au votat, printre altele, „valorile impozabile pe metrul pătrat de suprafaţă construită desfăşurată la clădiri, în cazul persoanelor fizice”, fiindu-le propuse nişte valori impozabile (lei/mp) diferenţiate în funcţie de tipul clădirii şi dotarea cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire, condiţii întrunite cumulativ, respectiv lipsa instalaţiilor enumerate. În schimb, raportul întocmit de consilierul juridic Liliana Aghiniţei, semnat de viceprimarul Liviu Ţâroiu şi secretarul Nicolae Ghinea, vorbeşte despre „cotele – limitele minime şi maxime – în intervalul cărora autoritatea deliberativă (n.r. Consiliul Local) are dreptul să hotărască”. Alte cote sunt deja stabilite prin lege, iar aleşii nu pot „umbla” la ele. Prezentăm câteva exemple prevăzute de Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, ştiind că subiectul taxelor şi impozitelor este unul de interes pentru cetăţeni:
Cota în cazul impozitului pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă ale persoanelor fizice se stabileşte între 0,08-0,2%;
Cota în cazul impozitului pentru clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice se stabileşte între 0,2-1,3%;
Cota în cazul impozitului pentru clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, se stabileşte la 0,4%;
Cota în cazul impozitului pentru clădirile nerezidenţiale, când valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor fiscale – persoane fizice, se stabileşte la 2%;
Cota în cazul impozitului/taxei pentru clădirile rezidenţiale ale persoanelor juridice se stabileşte între 0,08-0,2%;
Cota în cazul impozitului/taxei pentru clădirile nerezidenţiale ale persoanelor juridice se stabileşte între 0,2-1,3%;
Cota în cazul impozitului/taxei pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, se stabileşte la 0,4%;
Cota în cazul impozitului/taxei pentru clădirile a căror valoare impozabilă nu a fost actualizată în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, în cazul persoanelor juridice, se stabileşte la 5%.
Două săptămâni mai târziu, greşeala a fost corectată
În schimb, în mapa de şedinţă a aleşilor, la acea dată, a fost introdus un tabel cu valori impozabile, cu limite minime şi maxime, pe care aleşii l-au votat. La şedinţa Consiliului Local, ţinută două săptămâni mai târziu, pe 26 noiembrie 2015, aceştia au fost nevoiţi să aprobe o rectificare a precedentei hotărâri. Motivul l-a prezentat juristul Liliana Aghiniţei, cu ocazia întrunirii de la sfârşitul lunii noiembrie: „Prin lege se stabileşte valoarea impozabilă a clădirilor. Vorbim despre clădirile proprietate a persoanelor fizice. Această valoare impozabilă nu trebuie să fie supusă aprobării Consiliului Local, deci, autorităţilor deliberative. Conform noului Cod Fiscal, se supun aprobării autorităţilor deliberative cotele care sunt prevăzute de art. 457, în cazul nostru, la clădiri. Ca atare, dumneavoastră trebuia să vi se prezinte ce cotă doriţi să se stabilească pentru clădirile rezidenţiale în cazul persoanelor fizice. În niciun caz să se supună discuţiei şi aprobării valorile impozabile.”
Altfel spus, aleşii erau liberi să aprobe ca în 2016 să plătim aceleaşi impozite din 2015, dar votau cota, nu valoarea impozabilă, care este stabilită de legiuitor. Nicidecum nu i se permite Consiliului Local ori Executivului să propună valori impozabile, care, prin lege, sunt fixe. În schimb, cota se fixa astfel încât să reiasă, pentru anul viitor, impozitul votat deja în mai 2015. „Dacă aţi hotărât să se menţină la acelaşi nivel, trebuia să vi se prezinte intervalul prevăzut de lege între 0,08 şi 2%, urmând ca dumneavoastră să stabiliţi între aceste limite o cotă, astfel încât impozitul rezultat să fie la nivelul celui pe care l-aţi votat.”, a explicat consilierul juridic de ce era nevoie de corectarea greşelii din materialul întocmit de şefa Serviciului Administrare Venituri Persoane Fizice şi Juridice.
Ionel State: “Colegii noştri de la Curtea de Argeş l-au supus dezbaterii publice”
La un moment dat, în timpul şedinţei, liberalul Ionel State a întrebat-o pe Lucreţia Mitoi dacă nu cumva proiectul privind taxele şi impozitele locale trebuia supus dezbaterii publice. A primit un răspuns afirmativ de la Dan Şipoteanu. „De ce nu s-a supus dezbaterii publice? Colegii noştri de la Curtea de Argeş l-au supus şi dezbaterii publice şi, de-abia săptămâna aceasta (n.r. în ultima săptămână din noiembrie), se aprobă. Nouă de ce a trebuit să ni se spună că a fost ultima zi atunci (n.r. pe 10 noiembrie)?”, a continuat Ionel State.
N-au respectat legea, au replicat ironic câţiva colegi. 10 noiembrie, într-adevăr, era termenul limită de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, în care Consiliul Local trebuia să aprobe nivelurile impozitelor şi taxelor locale pentru 2016. Numai că ceea ce au votat ai noştri în ultima zi a termenului limită a trebuit corectat, deoarece era contrar legii. „Supunerea spre dezbatere publică trebuia făcută.”, a insistat Ionel State, care a mai întrebat-o pe Lucreţia Mitoi dacă la cursul de perfecţionare la care a participat: „Nu întreabă nimeni dacă se dezbate public sau nu se dezbate acest proiect?” „În atâţia ani de când aprobăm proiectul cu taxele şi impozitele locale, niciodată n-a fost supus spre dezbatere.”, a replicat şefa de la Venituri. „Alte primării l-au supus spre dezbatere.”, n-a cedat acesta. Maria Cotenescu a propus să se ţină, totuşi, şi la Câmpulung o dezbatere publică, însă era prea târziu. Materialul cu impozitele pe 2016 fusese votat, în două rânduri chiar, după corectare şi completare. Într-o ediţie viitoare, vom reveni şi cu alte aspecte nefireşti pe această temă.