Proiectul prin care se dorea ca Gruiul să devină un cartier înfloritor, oaza de verdeaţă a municipiului, s-a dovedit a fi o moară de tocat banii proveniţi de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Fondului de Mediu. Contractul de finanţare nerambursabilă a fost semnat la data de 12 august 2011, iar contractul de lucrări a fost atribuit prin licitaţie electronică, după criteriul „preţul cel mai scăzut”. „Înfiinţare parc şi îmbunătăţirea calităţii spaţiilor verzi din cartierul Grui” prevedea reabilitarea a trei zone verzi, mai exact terenul de sport de la troiţă, plus parcul de joacă de lângă, parcul central al cartierului şi cel de lângă Biserica Grui. Contractul s-a semnat cu Asocierea SC DFS CENTER GROUP SRL – SC GARDEN CENTER GROUP SRL, la suma de 1.272.788,40 lei, cu o execuţie de 5 luni şi cu garanţia lucrării pe 5 ani.
Zonele vizate s-au divizat în trei bugete, fiecare zonă având propria sumă de bani pentru reabilitare, astfel că s-au consumat: spaţiu verde, teren sport, zona fitness Troiţă, suma de 328.131,17 lei; zona de la Biserică şi strada Gruiului, la valoarea de 474.112,68 lei; zona parcului central al cartierului, suma de 460.409,32 lei.
Teii şi trandafirii româneşti nu mai sunt pe gustul edililor
Pentru că banii alocaţi proiectului au fost mai mult decât suficienţi, pretenţiile au început să apară, că doar suntem un municipiu demn de Uniunea Europeană. Probabil, unul dintre obiective a fost titlul de Capitala Verde a României, dar s-a forţat nota spre gusturi mai puţin obişnuite zonei muntoase. Aşadar, a început marea plantare a spaţiilor verzi, iar pentru că flora noastră e plictisitoare, au fost achiziţionate plante din pepiniera proprie a SC GARDEN GROUP SRL, cu valoarea de 1,5 miliarde vechi, o gamă variată de plante de pe meleagurile Asiei, ce nu s-au arătat primitoare la gerul crunt şi puţine s-au încăpăţânat să-şi înfigă rădăcinile în pământ muscelean. Brazii noştri nu mai sunt în trend, de aceea s-au adus brazi coreeni, arbori de mătase, castan porcesc, chiparos de baltă, tei argintii, tufe japoneze şi olandeze, hortensii şi alte plante ce au umplut parcul, care arată mai mult ca o bostănărie plină de buruieni crescute haotic, decât un parc exotic. Astfel că Parcul Central serveşte mai mult unei grădini încărcate cu toate plantele. Nu s-a pus accent pe ambient, ci pe cantitate, cu cât mai mult, cu atât mai impozant.
Din flora de pe Grui, trei sferturi s-a uscat, la fel şi sacul de bani s-a îngropat, cu suma de 41.257 lei, restul de 114.028 lei s-au investit în straturi germinative. Costurile la care se ridica toată grădina botanică din Grui au fost de 155.285 lei, o nimica toată.
Probabil, optarea pentru astfel de erbacee, pomişori şi copăcei a fost gândită şi din motiv al dezvoltării unui arbore exotic într-un an cât unul românesc în 10, metodă ce a da greş, cu lăsarea primei ierni. Au trecut trei ani şi copacii pretenţioşi au rămas schingiuiţi de climă, s-au pus câteva bănci, câteva coşuri de gunoi, nişte alei, o cascadă improvizată şi gata parcul. De curând, s-au asfaltat aleile pietruite şi s-au adus grupuri sanitare. Cam atât mai era de făcut de către firma responsabilă cu reabilitarea, care s-a precipitat, din cauza plantelor, probabil, prea crescute şi nu a mai putut observa printre tufăriş ce mai era de terminat. Şi-au luat tălpăşiţa şi, astfel, a rămas ca Primăria să finalizeze parcul.
„După ce se vor termina asfaltările în toate parcurile din Grui, se va trece la împrejmuirea tuturor parcurilor din oraş, inclusiv acest parc. În momentul de faţă, parcurile sunt ieşite din proiect, că, de aceea, am putut să intervenim asupra lor, sunt în domeniul public şi se fac întreţineri normale ale parcurilor de către Primărie, în parcul din Grui s-a montat şi o toaletă modernă şi va fi închis cu gard pentru siguranţă.”, a declarat consilierul cu atribuţii de viceprimar Bogdan David.
Flora plantată a devenit deja o problemă, tot mai mulţi părinţi se plâng de absenţa unor arbori care să asigure umbră copiilor, tot parcul fiind amplasat în soare. Mult râvnitele plante exotice s-au arătat a fi nefolositoare, nici estetice, nici utile pentru refugierea pe timp călduros la umbra acestora, plus că toate băncile sunt montate în soare. Doar după apus te poţi odihni pe ele, fără durerile de cap ale razelor şi căldurii. În acest sens, Bogdan David a asigurat că, pe viitor, se vor planta alţi copaci. Poate să îi pună deja crescuţi cu câţiva metri, ca să fie utili din toate punctele de vedere.
„Vor fi plantaţi la toamnă pomi, am vorbit deja la Ocolul Silvic să ne acorde sprijinul în acest sens, pentru că am mai pus nişte bănci în Grui tot în soare, neexistând zonă de umbră. Acum, suntem într-o fază de inventariere a locurilor de joacă, vom face o cercetare să ajungem cu parcurile la nişte condiţii optime, nu numai în Grui, peste tot, facem o evaluare şi prindem aceste costuri în bugetul de anul viitor, anul acesta nu este posibil.”, a declarat Bogdan David.
Parcul care dorea să extindă suprafaţa de spaţii verzi din Grui s-a arătat a fi o îngropare a banilor proveniţi din finanţele Administraţiei Fondului pentru Mediu, cum, de altfel, şi celelalte două obiective, terenul de sport, cu suprafaţa verde din vecinătate, şi parcul de lângă Biserica Grui, au fost doar nişte sugative, ce au absorbit 13 miliarde, prin reabilitări sărăcăcioase, continuate, din nefericire, cu dezastrul “Kretzulescu”.