Deplasarea la Luxemburg a fost, poate, cea mai interesantă experienţă de primar a Elenei Lasconi, care a avut ocazia să fie parte a unui dialog cu unul dintre liderii de instituţii puternice la nivel european. Dr.Werner Hoyer, directorul general al Băncii Europene de Investiţii, a primit o delegaţie formată din mai mulţi primari din România, cel mai mic oraş reprezentat la discuţii fiind Câmpulung. Nu este cazul să sară nimeni băşicat că Lasconi îngroapă Câmpulungul în datorii, căci nu se face niciun credit. Ce s-a întâmplat pe 30 şi 31 mai au fost discuţii de principiu, pentru ca ambele părţi – şi, în special, a noastră -, să afle ce finanţează B.E.I. şi ce posibilităţi sunt ca municipiul nostru să obţină bani pentru ce-i trebuie lui. Discuţiile vor continua pe trei teme pentru a căror susţinere financiară de către B.E.I. sunt şanse: cofinanţările proiectelor europene, infrastructura şi clădirile de patrimoniu.
- Primarii din România, aşteptaţi în faţa clădirii chiar de directorul general
Cele două delegate ale Câmpulungului, primăriţa Elena Lasconi şi city-managerul Ioana Marcu, au fost încântate, dar şi surprinse de atenţia care li s-a acordat încă din momentul sosirii. „Ne-a aşteptat de zici că venea preşedintele României!”, mărturisea Elena Lasconi impresionată de primirea făcută de însuşi şeful B.E.I. „Noi eram cu trolerele după noi, am coborât din tramvai, am mers pe jos o vreme şi, încă de când ne-au zărit că trecem, fiind în capătul celălalt al clădirii – iar clădirea era uriaşă -, au ieşit de la pază şi ne-au arătat în ce direcţie să mergem. Preşedintele B.E.I. era chiar în faţa clădirii şi ne aştepta.”, ne-a povestit primăriţa.
„El n-a mai avut întâlniri cu primarii, pentru că este alt nivel de dialog, dar a fost foarte bine să se întâlnească cu primarii şi să asculte problemele de la „firul ierbii”. Ei se gândeau la câteva exemple, care, însă, nu se potrivesc cu terenul.”, a adăugat aceasta.
Câmpulungul nostru… o necunoscută totală pentru conducerea B.E.I.! „Când a auzit de Bucureşti, căci erau acolo Clotilde Armand şi Radu Mihaiu… de Bucureşti ştie toată lumea! A întrebat la un moment dat: cine este primarul din Bacău? Era Lucian Daniel Stanciu Viziteu. Consiliera lui personală, angajată pe partea de adviser, şi o alta din board-ul B.E.I. sunt din Bacău. Dar de Câmpulung nu auzise nimeni!”, relata Elena Lasconi.
- Ar fi şanse pentru clădirile de patrimoniu, pe care le plângem că se prăbuşesc peste noi
Prezentarea făcută de cei de la B.E.I., cu protocol înainte şi o primire peste aşteptări, s-a desfăşurat în prezenţa a 15 membri ai conducerii Băncii Europene de Investiţii, reprezentanţi ai diferitelor domenii pentru care sunt alocate finanţări, rambursabile şi nerambursabile. „Eu le-am spus că noi avem nevoie de bani pentru absolut orice. Le-am mai spus că eu reprezint acolo Câmpulung şi că sunt onorată să fac asta. Eu nu reprezint clădiri şi drumuri, ci oamenii pe care sunt bucuroasă că îi reprezint.”, a mărturisit primăriţa.
Elena Lasconi s-a pregătit cum trebuie pentru întâlnirea cu mai-marii Băncii Europene de Investiţii, cărora le-a prezentat istoria locurilor şi potenţialul uriaş pe care îl are Câmpulung. „Şi că „Return on Investment” va fi mai puternic decât îşi imaginează mulţi dacă investesc la Câmpulung. Le-am vorbit despre clădirile de patrimoniu şi cred că am putea face ceva pentru acest domeniu.”, a afirmat aceasta.
Un membru al board-ului B.E.I. s-a angajat să vină la Câmpulung. De altfel, el a mai fost în multe locuri din România. Motivul vizitei acestuia: să se convingă aici ce are Câmpulung, în vederea stabilirii unei legături cu Institutul Băncii Europene de Investiţii, a cărui misiune, între altele, este aceea de a pune în evidenţă clădirile de patrimoniu.
- Cofinanţările proiectelor depuse pe P.O.R., o chestiune dureroasă pentru Primăria Câmpulung, care n-are cu ce le susţine
Unul dintre interesele majore ale municipalităţii este să-şi asigure cofinanţările proiectelor mari pe care urmează să le depună pe Programul Operaţional Regional. De pildă, Primăria pregăteşte un proiect de regenerare urbană pentru o parte însemnată a Vişoiului, care cuprinde spaţii verzi şi, foarte important, asfaltarea străzii Dumitru Lazea şi a tuturor arterelor care pleacă din ea.
„B.E.I. susţine investiţii foarte mari, de sute de milioane de euro. Noi trebuie să le spunem ce ne dorim şi să găsim toate elementele care ne-ar putea face eligibili pentru un credit. Creditele sunt foarte avantajoase, din câte am înţeles eu. Oricum, este mai avantajos să iei un credit în euro acum decât un credit în lei, având în vedere că a crescut ROBOR. Normal că eu nu mă arunc să iau vreun credit! Dar caut să aflu dacă n-am putea astfel să reparăm ceva din infrastructură. Am văzut că ei dau credite pentru acest lucru şi ce ne interesează pe noi şi pe toată lumea: să avem acoperite cofinanţările pentru proiectele europene. Asta ca să nu ajungem în situaţia celor de la Sinaia, care au fost nevoiţi să renunţe la un proiect european, pentru că n-au avut bani de cofinanţare. Este foarte frumos că am depus pe P.N.R.R., unde n-am avut nicio contribuţie, întrucât acolo cofinanţarea este zero. De asta ne-am şi agitat să depunem pe P.N.R.R., pe care, plastic, îl consider „Moş Crăciun al fondurilor europene”. Dar vom avea nevoie de cofinanţări când vom depune proiecte mari, pentru P.O.R.”, a precizat Elena Lasconi.
Cei de la B.E.I. urmează aceeaşi linie a Comisiei Europene: proiecte axate foarte mult pe „verde”. „Dar pe noi nu ne interesează să luăm bani cu împrumut ca să facem lucrări „verzi” în Câmpulung, în condiţiile în care putem depune astfel de proiecte pentru fonduri europene. Dar ne interesează să avem cofinanţări la ele. Vom vorbi, practic, pentru ce ne trebuie bani. Ce putem să facem. Cu ce putem face, cu ce ne puteţi ajuta voi şi cu ce costuri. Asta trebuie să discutăm în continuare cu partea tehnică.”, ne-a mai spus aceasta.
- „M-am gândit că n-ar fi o idee rea ca noi să putem să refacem, frumos, total, la standarde europene, toate internatele şcolilor din Câmpulung”
Un lucru pe care Elena Lasconi l-a explicat celor de la B.E.I.: oraşul nostru este dezavantajat de faptul că nu este declarat oficial zonă defavorizată la nivel naţional, pentru că nu s-a ocupat nimeni dintre cei aflaţi la conducere înaintea ei să obţină acest statut. „Nimeni din administraţia din Câmpulung sau din Argeş n-a avut interes să spună acest lucru. Dar Câmpulung trăieşte o dramă. Am vrut să-i convingem că suntem defavorizaţi, pentru că au fonduri şi pentru zonele defavorizate, pe care vor să le pună la bătaie. De asemenea, ei ne-au mai povestit că oferă credite pentru a ajuta refugiaţii ucraineni. Însă, dacă noi avem refugiaţi ucraineni, de la nivel guvernamental vin nişte bani. Eu m-am gândit că n-ar fi o idee rea ca noi să putem să refacem, frumos, total, la standarde europene, toate internatele şcolilor din Câmpulung. Dar este o întrebare la care eu n-am primit răspuns. La nivel de Guvern există un plan naţional pentru acest lucru.” Situaţie care „exclude” creditul B.E.I.
Concluzia? „Mie îmi este foarte clar că ei vor da bani pentru cofinanţări. Îmi este clar că, împreună cu Institutul B.E.I., am putea să ne gândim la clădirile de patrimoniu. Mă gândeam şi să facem un fel de circuit al crucilor votive, fiind ceva unic în ţară, dar aceasta am putea s-o facem pe alte programe. Sunt trei teme pe care vreau să le discutăm în continuare: cofinanţările, infrastructura şi clădirile de patrimoniu. Şi ar mai fi întrebarea legată de internate, dacă le-am putea face în maniera descrisă de ei.”, a precizat Elena Lasconi.
Subiectele punctate în acest material vor fi prezentate şi Consiliului Local, pentru a afla părerea componenţilor săi. Mai mult decât atât, va fi făcută o comparaţie cu realitatea în materia creditării din România. „Trebuie făcută o analiză serioasă, pentru că nu ne aruncăm să luăm bani! Cert este că dobânzile sunt foarte mici faţă de ce este în România.”, a conchis primăriţa.
Magda BĂNCESCU