Una dintre problemele pe care Primăria Rucăr le are este retrocedarea terenurilor cu vegetaţie forestieră către Mănăstirea “Negru Vodă” şi Mănăstirea Nămăeşti, care, prin hotărâre judecătorească, mai au dreptul să primească în total 260 de hectare de pădure, după ce, tot printr-o hotărâre judecătorească, li s-a dat câte 30 de hectare pentru fiecare unitate de cult.
„Am discutat şi cu prefectul Mihai Oprescu şi încercăm să găsim o soluţie”
Primăria Rucăr a respectat Legea 165/2013, ceea ce înseamnă inventarierea şi finalizarea procesului de retrocedare a suprafeţelor de terenuri cu vegetaţie forestieră puse la dispoziţie de Ocolul Silvic. În continuare mai sunt terenuri de pus în posesie, suprafeţe care sunt în baza protocoalelor deja făcute şi nu sunt suficiente, iar anumite societăţi sau persoane fizice mai au de luat terenuri. Cea mai mare problemă pe care o are de rezolvat Primăria comunei Rucăr este retrocedarea de terenuri forestiere pentru Mănăstirea „Negru Vodă” şi Mănăstirea Nămăeşti. Printr-o hotărâre judecătorească, cele două lăcaşuri de cult au primit, până în momentul de faţă, câte 30 de hectare de pădure şi li se cuvin încă 260 de hectare. Primul termen al procesului a avut loc pe 20 decembrie 2006. După 12 termene, acţiunea a ajuns la final, iar verdictul din 10 septembrie 2012 a stabilit: „Modificarea hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar 88/2006 cu privire la petentă. Dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 50 hectare teren vegetaţie forestieră pe raza comunei Rucăr. Admite cererea de intervenţie şi constată dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 220 hectare teren vegetaţie forestieră aflată pe raza comunei Rucăr. Dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafaţă ca fiind diferenţa neatribuită potrivit formei existente la momentul naţionalizării”.
Primarul comunei Rucăr doreşte să rezolve aceste probleme cât mai repede şi să găsească o soluţie pentru a se pune la dispoziţie, prin protocol, suprafaţa respectivă. „Am făcut tot felul de demersuri, am discutat şi cu domnul prefect şi încerc să găsim o soluţie pentru a se pune la dispoziţie o suprafaţă pentru a-i pune în posesie. Este o hotărâre judecătorească definitivă, irevocabilă, întoarsă de două, trei ori, de la Piteşti la Câmpulung. Mănăstirea “Negru Vodă” are de luat 240 de hectare din cele 270. Mănăstirea Nămăeşti a avut 50 de hectare, dintre care s-au luat 30 de hectare, deci, în total, mai avem 260 de hectare de pus în posesie. Nouă ne-au pus Romsilva la dispoziţie, dar pe suprafaţa validată iniţial, adică pe cele 30 de hectare de fiecare. Am şi eu, în afară de partea religioasă, şi dorinţa de a ajuta aceste lăcaşuri de cult. Sunt şi obligaţiile legate de hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile, pe care, vrând, nevrând, trebuie să le aplici. Sunt adeptul să faci ceea ce scrie în hotărârea judecătorească, nu să analizezi în momentul în care a venit aceea hotărâre dacă este corectă sau nu şi nu aş vrea să îmi depăşesc anumite atribuţiuni sau anumite calităţi pe care le am.”, ne-a declarat primarul comunei Rucăr, Ionel Dulamă.
Persoanele fizice care au fost deja validate urmează să fie puse în posesia terenurilor
În afară de cele două lăcaşuri de cult, mai sunt şi persoane fizice, pentru care Primăria încearcă să identifice suprafeţele pe care le are în protocol şi anumite suprafeţe pe care urmează să le pună în posesia celor care sunt deja validaţi, deoarece, în baza Legii 165 nu se mai discută de noi validări, iar pentru ceea ce a fost validat în baza Legii 247/2005 şi mai este de pus în posesie urmează să se dea terenurile cu vegetaţie forestieră. „Nu mai discutăm despre noi validări. În general, mai sunt hotărâri judecătoreşti sau dosare pe rol, pe care oamenii le au în continuare, şi se judecă cu noi şi cu Comisia Judeţeană. Ei au fost o dată, majoritatea celor care mai au dosare au fost deja validaţi cu anumite suprafeţe, sunt nemulţumiţi că suprafeţele sunt mai mici decât consideră că au avut, sunt nişte acţiuni în instanţă. Desigur că, în funcţie de modul în care noi ne vom apăra şi vom stabili, nu că vrem să blocăm pe cineva, problema este de documente ca să fie în regulă totul, că sunt atâtea speculaţii şi atâtea minuni, care ne-au făcut o imagine proastă. Lucrurile nu au fost prezentate aşa cum sunt.”, ne-a spus Ionel Dulamă.
Ionel Dulamă, acuzat de fals în acte
O altă mare problemă pe care a avut-o primarul Ionel Dulamă a fost atunci când anumite persoane l-au acuzat că ar fi modificat documente, de la 2,41 hectare teren vegetaţie forestieră, la 241 hectare, pe care le-a deţinut o importantă familie din comună. Primarul a recunoscut întotdeauna apropierea de această familie, dar asta nu înseamnă că a facilitat anumite terenuri în favoarea ei. În baza unei cereri depuse de Primăria Rucăr la Arhivele Naţionale din Bucureşti, s-a obţinut o copie dintr-un registru care atestă adevărul. „Aceşti oameni au fost destul de bogaţi. Au avut case prin Câmpulung şi în Rucăr şi o avere destul de mare şi mai ales că se ocupa cu exploatări forestiere, au avut fabrică de cherestea în Rucăr. Au avut 241,3 şi de la această suprafaţă de unde au scos ei 2,41? Adică nu poţi să zici o chestiune din aceasta, care este destul de vizibilă, şi să spui că a avut 2,41 de hectare. Nimeni nu riscă să facă falsuri în acte. Speculaţii sunt în continuare, vor mai fi, dar punem la dispoziţia tuturor organelor ceea ce este de pus, nu avem vreo reţinere să facem tot felul de prezentări.”, ne-a spus Ionel Dulamă.
Muntele Căpitanul, o altă problemă pentru Primărie
Documentele pe care Primăria Rucăr le-a avut la dispoziţie în comisie au fost destul de ambigue în ceea ce priveşte măsurătorile pentru Muntele Căpitanul. În Registrul Agricol este trecută o suprafaţă, iar pe teren este altă suprafaţă. Unitatea de măsură trecută în documente este funia şi, neavând niciun echivalent metric al acestei unităţi de măsură, au început problemele. „Când este vorba de funie şi de persoane fizice, a fost mai greu să identifici, pentru că, la un moment dat, unul zice că a avut cinci hectare, dar nu ai act, decât cel care zice că ai avut act pe 40 de funii. Celălalt are 20 de funii şi, la un moment dat, au mai venit şi nişte hotărâri judecătoreşti, care au trecut oarecum peste capul Comisiei Locale de Fond Funciar şi au stabilit că suprafeţele respective sunt mai mari decât ne-au reieşit nouă. Pentru că noi aveam o constantă permanentă de 400 de funii, atâta ştiam că a avut muntele. Acum că a trebuit măsurat tot muntele şi stabilit care e suprafaţa, pentru a afla valoarea unei funii, aceasta a fost o operaţiune complicată, prin faptul că măsurătoarea a fost de fiecare dată alta. Noi ajunsesem la 3.750 de metri pătraţi o funie, însă au fost nişte hotărâri judecătoreşti, care au fost obţinute, pentru un hectar pe funie. Şi atunci, venind cu nişte hotărâri judecătoreşti, care sunt peste calculul făcut de Comisia Locală, ca să nu intri în conflict de tip penal, să zici că nu vrei să aplici hotărârea judecătorească, am fost – cu părere de rău spun asta – am fost obligaţi să facem puneri în posesie şi peste cei care au mai fost puşi în posesie, obligaţi fiind de hotărârile judecătoreşti. Şi acum mai am nişte acţiuni în instanţă. Cineva care este validat nu mai am unde să îl pun, în condiţiile în care are hotărârea judecătorească, prin care mă obligă să îl pun în posesie, vom fi obligaţi să îl pun peste cei care sunt validaţi la momentul acesta. Şi, în felul acesta, iar se va ajunge la suprapunere, se vor judeca între ei, care are dreptate. Încercăm să rezolvăm aceste probleme şi să ajungem la un consens.”, ne-a explicat primarul comunei Rucăr, Ionel Dulamă.