Cel mai important subiect – şi cel mai de actualitate la nivel european – abordat de europarlamentarul Mircea Diaconu la întâlnirea cu ziariştii câmpulungeni, de la sfârşitul săptămânii trecute, l-a constituit reformarea Uniunii Europene. O măsură pe care reprezentantul României şi al Muscelului în Parlamentul European o consideră obligatorie, într-un mod sau altul, pentru că, „într-un interval foarte scurt, de doi-trei ani, au apărut provocări la care Uniunea Europeană, greoaie fiind în decizii, a reacţionat târziu, greu, incoerent, de multe ori.” Cu precizarea că acesta este pressing-ul asupra tuturor şi subiectul cel mai arzător, Mircea Diaconu a dezvoltat tema, cât i-a permis timpul şederii sale la o cafea cu jurnaliştii, din punctul de vedere european, adică discuţia de la Bruxelles, total diferit de abordarea aflată pe masa românească. Abordare care, după părerea sa, este fundamental greşită. Într-o Europă cu două viteze, România rămâne în viteza a doua, este de părere europarlamentarul cu origini muscelene, din cauza unghiului greşit în care vede reformarea UE.
„Nu este vorba despre asta. Deloc. Nu sunt două, sunt chiar cinci variante puse pe masă. S-a speriat lumea că domnul Junker (n.r. Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene) a prezentat în Parlamentul European un fel de opinie, care sigur era asumată de Colegiul Comisarilor, un organism care nu emite legislaţie sau decizii. Este, pur şi simplu, un colegiu, o dezbatere pe o temă premergătoare. Mai departe sunt instituţiile care trebuie să ia în dezbatere, în felul său fiecare, însemnând Consiliul European, Comisia Europeană şi Parlamentul European, chestiunea reformei. Dar am zis asta, acum o săptămână – zece zile, şi o să continuu s-o spun până se pricepe în România. Problema nu este cu câte viteze, nu este cu câte scenarii, ci este cu totul altceva. Faptul că, de trei săptămâni – o lună, s-a votat la Strasbourg, unde se fac voturile finale, un raport, care a plecat chiar de la liberalii europeni, de la ALDE Europa, de soluţii de reformare a Uniunii Europene, care este punctul de vedere care vine din Parlament şi care este cu totul altul decât cel depus şi expus de comisarul Juncker.”, a afirmat europarlamentarul român.
„Deciziile nu se puteau lua dacă un stat membru “se punea capră”. În clipa în care vine valul peste tine, cum a fost cu emigraţia, trebuie să te mişti foarte repede”
Chestiunea principală – a adăugat acesta – este, printre multe altele, faptul că se cere (şi s-a votat acest lucru) să dispară VETO-ul cu care se lucra până acum. „La masa Consiliului erau 28 de membri, acum sunt 27 „şi jumătate”. Deciziile nu se puteau lua dacă un stat membru se punea capră. Ca să înţeleagă lumea, despre asta este vorba, de genul acesta de VETO. Şi sunt cazuri o mulţime care s-au petrecut. În clipa în care vine valul peste tine, cum a fost cu emigraţia, trebuie să te mişti foarte repede. Nu. Unul vrea stânga, altul vrea dreapta. Şi dacă unul nu poate fi convins, s-a terminat. Au fost două accidente de acest tip, care au obligat şi obligă Uniunea Europeană la modificări esenţiale. Şi anume efectul Grecia, zona EURO, care a suferit rău de tot, nu şi-a revenit nici acum cu adevărat, pe criza asta. Şi efectul Brexit, care înseamnă următorul lucru. Nimeni s-a aşteptat la această chestie. Până în ultima clipă, toată lumea era convinsă că nu va trece Brexit-ul. Şi când s-a întâmplat, nimeni nu mai ştie ce să facă cu acest “cartof fierbinte”. Nici englezii… vorbesc nu în sensul populaţiei şi al votului, căci acela este stabilit, ci în sensul liderilor, al structurilor importante, ceea ce înseamnă marea finanţă mondială. La Londra era, încă este, al doilea centru mondial al finanţei mondiale, care a dat semne că pleacă, ceea ce este un cutremur infernal pentru Anglia. Era un deranj atât de mare, încât Uniunea Europeană trebuie să găsească o variantă în care să nu fie nici cal, nici măgar. Cumva să fie şi să nu fie, pentru binele tururor. Înţelegându-i şi pe englezii care contează… şi, când spun asta, nu vreau să jignesc votul public, dar şi acela a fost dat în condiţii de minciună populistă şi recunoscută imediat, drept pentru care foarte mulţi dintre cei care au dat votul, dacă s-ar mai pune o dată problema, şi l-ar întoarce. Asta este foarte clar, după sondaje, după orice vreţi. Dar pentru că acolo este o democraţie veche, s-a votat, asta e, aşa rămâne.”, a continuat acesta.
„Încerc să explic că spaima că, după reformarea Europei, noi vom fi aruncaţi într-o margine, este profund greşită”
Ieşirea din UE este un subiect discutat în mai multe ţări, poate, mai intens, în Franţa, Finlanda, dar nu sunt singurele. Dar o discută nişte grupuri politice – precizează Mircea Diaconu – care au un fix antieuropean şi care sunt din ce în ce mai multe. “Nu sunt majoritari şi încă nu s-a ajuns acolo. Acesta este un fenomen european de antieuropenism care trebuie tratat. Dacă ajung (n.r. la putere) înseamnă că populaţia, cetăţenii acelei ţări, aşa vor. Nu ajung accidental. Este un fenomen în creştere, asta este foarte clar. Orice fenomen de acest tip are o apariţie, un vârf. Amintiţi-vă de manifestările noastre de un fel de naţionalism desuet şi deşănţat. Au fost nişte ani în care cineva sau un grup de acest tip s-a dus până la 21% şi riscam să fie chiar preşedinte. După care s-a fâsâit, să mă ierte Dumnezeu. Fenomenul se întâmplă şi la nivel european la fel. Apare, se umflă şi, uşor-uşor, se calmează. Dar trebuie să le calmezi prin politici publice coerente, prin inteligenţă şi toleranţă. Dar aceea spun mereu: România are mult mai puţine probleme de acest tip decât au marile democraţii. Sunt foarte încântat, am spus-o şi pe acolo cât am putut de tare. România n-a furnizat antieuropenism deloc, n-a furnizat extremism politic. Să fiţi lângă mine să auziţi cum vorbesc nişte deputaţi germani, votaţi de nişte cetăţeni germani, dintr-o democraţie celebră! Exact comuniştii de pe vremuri, ca în anii ’50 ai noştri! Aşa vorbesc în Parlamentul European. Acesta este votul, aceasta este situaţia. Eu am fost mândru că niciunul dintre cei furnizaţi de România nu vorbesc în acest hal. Este o avere pe care o avem şi ar trebui s-o protejăm. Încerc să explic că această spaimă că, după reformarea Europei, noi vom fi aruncaţi într-o margine, este profund greşită.”, a mai precizat Mircea Diaconu.
„Să contăm mai mult la masa europeană. Or noi n-o facem, stăm într-un colţ, parcă cu teamă. Şi de ani buni!”
Fiecare dintre statele membre, într-o nouă posibilă variantă, poate să participe cât vrea de mult la europenizare, este de părere europarlamentarul nostru. „Asta înseamnă că Anglia va participa foarte puţin, dar va fi înăuntru. Problema este să fii înăuntru, chiar dacă participi numai la o parte dintre programele unitare. Unitatea strategică pe energie. Se lucrează la acest lucru. Sau piaţa unică digitală. Poţi să participi sau să nu participi. Sau Apărarea. Se discută din ce în ce mai puternic despre un fel de Armată a Europei. Un sistem de apărare şi de reacţie rapidă. Au venit emigranţii. Poate să vină ceva dispre Răsărit. Trebuie să ai ceva care funcţionează rapid. Şi n-avem asta. Acestea sunt temerile. Încercarea de a răspunde acestor lucruri ar trebui s-o facă pe România decizională, nu pe noi, cetăţenii. Poate şi pe noi, să ne implicăm mai mult. Să contăm mai mult la masa europeană. Or noi n-o facem, stăm într-un colţ, parcă cu teamă. Şi de ani buni! Împlinim zece ani de când suntem în Uniunea Europeană şi n-am reacţionat. Poate n-am înţeles că chiar suntem membri egali cu ceilalţi.”, a conchis europarlamentarul Mircea Diaconu.