Chiar dacă „ARO” le stă în gât multora, a rămas cea mai bună carte de jucat dacă vrei să faci promovare Câmpulungului. Nu merge cu caşul, cu rachiul, cu jumările pe care poţi să le savurezi în orice zonă a ţării, mai cu seamă în cele cu turism adevărat, nu imitaţia care se practică la noi. Sunt zeci, chiar sute de portaluri de internet, la nivel naţional şi internaţional, care conţin numele ARO. Numele maşinii fabricate la Câmpulung, nu al hotelului din Braşov, nu al celor mai ieftine produse alimentare şi nealimentare de pe rafturile supermarcheturilor. Mediul virtual abundă în postări despre autoturismul şi fabrica intrate în istorie, discuţii pe forumuri, filmuleţe, fotografii-document ori instantanee surprinse în timpul călătoriilor prin ţară, datorită „căpoşilor” care ţin cu dinţii ca brandul Câmpulungului şi al Muscelului să rămână viu. Face parte din această categorie şi Emil Hagi, care şi-a mărturisit public mândria că a făcut primul pas, deschizând un muzeu al maşinii concepute şi produse sub Măgura. „Ne propunem să ducem istoria automobilului românesc cât mai departe, chiar dacă istoria ARO a fost mult prea scurtă.”, cu astfel de cuvinte şi-a emoţionat invitaţii, anul trecut, Emil Hagi, când şi-a inaugurat expoziţia de frânturi din trecutul uzinei. Nu a finalizat-o şi nu a finalizat nici procedura de obţinere a personalităţii juridice a Muzeului Automobilului, care, în 2015, ne va oferi două evenimente memorabile: pe 19 aprilie – Expo Atelier ARO M461 şi pe 26 iulie – Raid ARO M461 „Câmpulung în amintiri”.
Iniţiatorul proiectului vrea să obţină personalitatea juridică
Emil Hagi, iniţiatorul proiectului “Muzeul Automobilului”, s-a adresat din nou Consiliului Local, în luna martie a acestui an, solicitându-le aleşilor sprijinul pentru continuarea formalităţilor necesare în cazul aşezământului înfiinţat la Centrul Cultural Apa Sărată. Mai precis, Asociaţia Multiculturală „Nicu Hagi” intenţionează să obţină personalitatea juridică pentru muzeul inaugurat pe 19 iulie 2014. Reamintim cititorilor că, pe 28 august 2014, Municipiul Câmpulung a devenit partenerul asociaţiei soţilor Hagi, în vederea înfiinţării sediului Muzeului Automobilului Românesc (la acel moment, titulatura oficială cuprindea şi termenul „Românesc”) şi a unui Centru Cultural. Câmpulungul contribuia, în cadrul asocierii, cu imobilul fostului Cămin Cultural, pe care i-l dădea lui Emil Hagi în folosinţă gratuită. Tot cu acea ocazie, Consiliul Local aproba contractul de asociere dintre municipalitate şi Asociaţia Multiculturală „Nicu Hagi”, pentru a cărui semnare a fost împuternicit primarul Călin Andrei.
„În demersurile iniţiate de Asociaţia Multiculturală „Nicu Hagi” pentru obţinerea personalităţii juridice a Muzeului Automobilului Câmpulung Muscel este necesară şi dovada spaţiului în care va funcţiona acest muzeu.”, este argumentul prezentat de Executiv în materialul inserat în mapa de şedinţă a consilierilor municipali, la sfârşitul lunii martie 2015. Aleşilor li se cerea acceptul privind funcţionarea muzeului în clădirea proprietate a municipiului şi încheierea unui contract de comodat între asociaţia patronată de soţii Mihaela şi Emil Hagi şi Muzeul Automobilului, având ca obiect imobilul Căminului Cultural Apa Sărată. Fiind vorba despre îndeplinirea unei simple formalităţi, de vreme ce colaborarea cu Emil Hagi durează de câţiva ani şi, în plus, din 2014, sunt şi asociaţi cu acesta, aleşii i-au aprobat cererea, pe 31 martie 2015, fără comentarii.
Marca înregistrată „Muzeul Automobilului Românesc”, disputată de Emil Hagi şi Centrul Cultural Mioveni
Pe 13 ianuarie 2014, fiul lui Emil Hagi, Alexandru, a depus la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci Bucureşti trei cereri de înregistrare a mărcii, cereri publicate, o săptămână mai târziu, în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Familia Hagi a propus trei variante de denumiri ale edificiului de la Apa Sărată, dintre care una să fie acceptată ca marcă înregistrată: Muzeul ARO, Muzeul Automobilului Românesc şi Muzeul Automobilului. Ultima variantă o regăsim pe documentele Primăriei. Cel puţin, cea mai recentă hotărâre a Consiliului Local, de la finele lui martie, face referire la „Muzeul Automobilului”, deşi, până în acel moment, a fost utilizată şi extensia „Românesc”. Inclusiv în momentul inaugurării, în iulie 2014, de Zilele Câmpulungului, când Mihaela, Alexandru şi Emil Hagi sunt gazdele acţiunii „Câmpulung în amintiri”, locaşul a fost prezentat invitaţilor cu denumirea extinsă a abrevierii ARO, pe care nimeni altcineva, în afară de proprietarul fostei platforme industriale, nu o poate folosi.
O jumătate de an mai târziu, mai precis, pe 12 august 2014, aceleiaşi instituţii i s-a adresat cu o cerere similară de înregistrare a mărcii Centrul Cultural Mioveni, având o singură propunere. Una şi bună: Muzeul Automobilului Românesc, care se va construi la Mioveni, în incinta căruia o secţiune va fi rezervată maşinii fabricate la Câmpulung. Tot Centrul Cultural Mioveni ceruse, la sfârşitul lunii aprilie, să obţină titulatura „Muzeul Automobilului Românesc „Dacia”.
Presa naţională ne-a „furat” şi ultima firimitură de reclamă: „Muzeu dedicat automobilului ARO, deschis la Mioveni!”
Anul trecut, Emil Hagi deschidea larg porţile ziariştilor de la televiziunile şi publicaţiile naţionale, care au roit în jurul Muzeului Automobilului Românesc, pentru a extrage din subiectul de suflet al muscelenilor senzaţionalul şi mondenul ştirii despre inaugurarea unui colţ de Câmpulung, unde ARO trăieşte prin amintirile adunate într-o colecţie aflată încă la început. Gazetarii de la Capitală, debusolaţi, au prezentat ştirea plasată geografic în oraşul Mioveni, unde Emil Hagi ar fi deschis Muzeul ARO! Halal promovare pentru Câmpulung, din cauza unor aiuriţi, care au făcut reclamă cu „produsul” muscelean fratelui bogat, care numai de publicitate gratuită n-avea nevoie!
„Un bărbat din Mioveni a deschis un muzeu dedicat automobilului ARO”, astfel suna ştirea la Observatorul Antenei 1, ediţia 20 august 2014, din care mai aflăm că: „Au făcut furori în Epoca de Aur pe şosele, dar şi în locuri uitate de lume, dar, în ultimii ani, românii au cam uitat de ele. Celebrele autoturisme ARO aşteaptă acum să fie redescoperite într-un muzeu al automobilului românesc, deschis la Mioveni. Acolo puteţi admira, gratuit, 20 de autoturisme. La uzina în care au fost asamblate automobilele ARO, acum e linişte la Câmpulung Muscel. Nu se mai fabrică maşini de niciun fel. Ca să nu fie date uitării vehiculele produse acolo, domnul Emil Hagi a decis să deschidă un muzeu al autoturismului românesc.”
„A fost odată ARO. Gloria României, produsă la Câmpulung, acum piesă de muzeu”, titra în aceeaşi zi Antena 3, care comite aceeaşi gafă legată de amplasarea muzeului pe teritoriul Mioveniului. „Peste încă un brand autohton se pune praful. Cândva reper al industriei auto, ARO, autoturismul produs la Câmpulung, a devenit acum piesă de muzeu. Compania unde se produceau maşinile de teren româneşti a fost jefuită sistematic, căpuşată şi privatizată la kilogram. (…) Ca să rămânem măcar cu amintirile de pe urma gloriei ARO, la Mioveni s-a deschis primul şi singurul muzeu al automobilului românesc. În colecţia lui Emil Hagi şi-au făcut loc toate modelele ARO. Nu lipsesc unicatele. Piesa de rezistenţă a muzeului este o maşină fabricată în România în urmă cu 78 de ani.”, cităm din aceeaşi sursă.
La o simplă căutare pe Google găsim şi alte titluri aparţinând unor ziarişti care confundă Câmpulung cu Mioveni (în defavoarea noastră): „La Mioveni s-a deschis primul muzeu dedicat automobilului românesc” (www.videonews.ro), „Muzeu dedicat automobilului ARO, deschis la Mioveni” (www.ziarelive.ro), etc.
Dacă n-ar fi de plâns, este de râs, fiindcă cel puţin unul dintre realizatorii reportajelor filmate în bătătura lui Emil Hagi, însoţit de cameraman, a fost la Câmpulung şi a făcut un interviu cu „părintele” muzeului inaugurat cu doi ani înaintea celui de la Mioveni, a cărui tăiere de panglică este programată pentru 2016. Ce înseamnă să n-ai indicator la intrarea în Câmpulung! „Bruma” de informaţie pozitivă pe care a livrat-o Câmpulungul presei naţionale, care colcăie pe la noi numai după vreun cataclism, accident de mediu, morţi înfiorătoare, a fost trecută tot în contul Mioveniului!
Emil Hagi urmăreşte „redeşteptarea spiritului patriotic şi chiar naţional”
Meritul pentru existenţa muzeului, la margine de Câmpulung, marginea opusă celei în care a bătut „inima” industriei locale, asigurând bunăstarea zonei, îi aparţine în totalitate lui Emil Hagi. Că a avut şi sprijinul financiar al Primăriei şi al Consiliului Local, care l-au ajutat şi cu bani, şi cu clădirea, care, oricum, era condamnată la distrugere totală, este adevărat. Dar la fel de adevărat este că toate acţiunile de peste an ţinute la Emil Hagi nu s-au ridicat ca valoare la nivelul prejudiciului înregistrat de Muzeul Municipal cu o singură expoziţie, „Rembrandt”, unde diferenţa între cheltuieli şi încasări a depăşit 600 de milioane de lei vechi. Măcar în cazul muzeului lui Emil Hagi nu poţi ridica pretenţii de profit material, de vreme ce, momentan, intrarea este gratuită, deci, activitatea sa nu urmăreşte nici măcar acoperirea cheltuielilor antrenate în evenimentele organizate.
Cine are curiozitatea să vadă câte exponate a reuşit familia Hagi să adune într-o expoziţie până în acest moment trebuie să ştie că are ce admira. Pentru ziariştii de la Bucureşti a făcut senzaţie o maşinuţă mâncată de rugină, a cărei vopsea bleu abia se mai zăreşte pe alocuri, pe care cei mai puţin pasionaţi de ARO au numit-o „piesa de rezistenţă a expoziţiei”. Potrivit informaţiilor oferite de „patronul” Muzeului Automobilului, maşina „a fost asamblată în România undeva în intervalul 1936-1939, la Bucureşti, în Floreasca. Fabrica se chema Ford Romana S.A.R. În timpul războiului, a asamblat camioane Ford pentru Armata Română şi, după război, a fost preluată de regimul comunist, care a închis o pagină interesantă a producţiei auto din România.”
În curtea familiei Hagi poate fi studiată o maşină de pompieri A.P.I.C. – autospecială primă intervenţie şi comandă, se pare, singurul exemplar „supravieţuitor” din ţara noastră din totalul de peste 21.000 fabricate la Câmpulung. Autoturismul a fost restaurat integral, având pe el dotările originale. „Avem chiar şi inventarul obiectelor folosite de pompieri pentru stingere.”, spunea Emil Hagi. Colecţia mai conţine o reproducere a automobilului care a participat la expediţia românească „TransAfrica”, derulată între noiembrie 1971 şi aprilie 1972. M461 a străbătut 18.000 de kilometri, pe teritoriul a 12 ţări, traversând Africa de la Vest la Est. S-a alăturat şirului bătrânelor „doamne” ferchezuite pentru ieşirea în lume, de Zilele Municipiului, când are loc Raidul ARO M461, un prototip abandonat, care a zăcut o grămadă de ani în curtea CESAR.
„Ne-am propus să reunim în acest muzeu tot ce s-a făcut în România pe roţi, de la biciclete, la TAB-uri. Cât de curând, vor fi prezente în muzeul nostru şi camioane. Ne-am propus ca ele să fie prezente în muzeul nostru şi să contribuie, în acest fel, la redeşteptarea spiritului patriotic şi chiar naţional.”, este motivaţia care l-a determinat pe Emil Hagi să-şi concentreze energiile pentru a oferi muscelenilor un strop de istorie locală şi chiar mai mult decât atât.