Bugetul anului 2026, la Bughea de Sus, este proiectat la valoarea de 17,8 milioane de lei. Sursele proprii – impozite și restul veniturilor colectate pe plan local – generează o rezervă departe de a fi suficientă, de doar 1,5 milioane de lei. În acest an, pe fondul creșterii nivelurilor de impozitare prin decizie adoptată la nivel central, încasările vor depăși pragul din anii anteriori. Însă veniturile încasate de la cetățeni și agenții economici din comună sunt calculate, în proiectul de buget, la valorile realizate în 2025. „Estimez că vor fi, cu siguranță, mai mari, atât din punct de vedere al veniturilor din impozitul pe salarii ș.a.m.d., cât și din impozite și taxe. Dar le vom regla printr-o rectificare bugetară, căci aceasta este procedura.”, preciza primarul Nicolae Tarbă.
Prioritatea agendei de cheltuieli o constituie asigurarea cofinanțărilor impuse în proiectele cu fonduri nerambursabile, dar și a costurilor necesitate de realizarea Planului de Urbanism General al localității, care va fi finalizat în acest an. Având nevoie de banii puși de-o parte, investițiile proprii trec în planul secund și vor fi finanțate din bugetul local numai după încheierea „socotelilor” în cadrul programelor care cer Primăriei o contribuție financiară. Chiar forţat să ţină de aceste economii până îşi vede duse la bun sfârşit lucrările începute, şeful Executivului a rezervat în proiectul de buget sume pentru proiectarea necesară realizării a două podeţe. El este convins că le va şi executa, după ce scapă de proiectele care îl obligă să aibă nişte bani puşi la păstrare.
- Contribuţia Primăriei în proiectele cu fonduri a generat prudenţă faţă de întreprinderea unor lucrări noi
Față de alți ani, în 2026, primarul Nicolae Tarbă a beneficiat de un sprijin mai redus de la bugetul central pentru susținerea lucrărilor în derulare. „Am primit și 100.000 de lei, direct din TVA, de la bugetul central, prin grija parlamentarilor, pentru drumurile de interes local. S-a dat acolo unde a fost nevoie. A fost o discuție cu toți colegii noștri și unul dintre ei avea nevoie mare să facă o alimentare cu apă și i-a trebuit o sumă un pic mai mare. Am fost cu toții de acord să i se dea ca să-și poată rezolva problema. Important este să fim solidari cu colegii noștri.”, a justificat acesta „felia” mai subţire revenită unei localităţi în care investiţiile în infrastructura rutieră şi de utilităţi au încurajat deschiderea mai multor spaţii turistice.
Excedentul de 1,7 milioane de lei constituie, de asemenea, o bază pentru susținerea contribuției pe care administraţia şi-a asumat-o faţă de finanţatorii proiectelor de la Bughea de Sus. „L-am ținut cât de cât aproape ca să nu-l consumăm. Aș putea să dau drumul altor investiții, dar mi-e teamă, până nu finalizez, până nu voi lua stradă cu stradă, să văd unde mai e nevoie de ceva. Trebuie să venim cu partea noastră de aport pentru „Anghel Saligny” (n.r. investiția în asfaltarea drumurilor). Ne-am propus, în afară de P.U.G., să finalizăm iluminatul, la care vom veni și noi cu 100.000 lei. Suntem deja eligibili pentru marea digitalizare, unde trebuie să contribuim cu 80.000-100.000 lei, partea noastră de cofinanțare. Cred eu că este un lucru extraordinar, va fi un proiect de 2 milioane de lei, o sumă destul de importantă.”, mai spunea acesta.
- Un antreprenor în turism, care a dezvoltat un complex de căsuţe A-Frame, are nevoie de o trecere peste râul Bughiţa. Singurul lui acces este din drumul către Mălin
Chiar cu entuziasmul unor propuneri noi de lucrări temperat de neprevăzutul care poate apărea la investiţiile în desfăşurare, Nicolae Tarbă tot a inclus în bugetul acestui an sumele pentru studiile de fezabilitate a două podețe. „Este vorba despre podețul de la Școala Bughița, un podeț pietonal, dar se și rulează cu autoturismele, și un podeț la Bugheanu, pe strada Râului, unde se face legătura cu așa-zisul „drum al carului”. Adiacent este investiția domnului Pastramă, cu acele căsuțe tip A, care n-are decât o variantă. Acestea sunt în primă fază.”
Malinului Resort & Spa, complexul turistic de pe strada Râului, despre care ne-a vorbit primarul Nicolae Tarbă, îi aparţine lui Sorin Pastramă, care a fondat la Bughea de Sus şi proiectul Câmpulung Chalet. Potrivit site-ului de prezentare a complexului, antreprenorul a pornit la drum în 2022, când a construit prima lui cabană A-Frame destinată unor grupuri de până la zece persoane. În 2023, i-a adăugat şase cabane A-Frame, pentru două-patru persoane. În 2025, a lansat Malinului Resort & Spa, „un concept turistic mai amplu care include: şase cabane A-Frame, şase cabane Kubik şi cabana premium Malinului Signature, destinată pentru patru persoane.
- Strada Brazilor şi strada Mălin, alte dorinţe ale primarului dacă îi ajung resursele bugetului
„Dacă lucrurile vor sta bine și partea noastră de cofinanțare nu va fi la valoarea maximă, cu sumele pe care le avem sunt două alternative, chiar trei. Două străzi, din care una are o mică problemă, din cauza unei suprapuneri, că altfel aș fi făcut-o. Este vorba despre strada Brazilor, pe care urmează s-o modernizăm. Sunt aproximativ 40 de gospodării pe o lungime de 300-350 metri. Dar este un domn, cu care am avut discuții și nu prea e de acord. Însă suntem cu cadastrarea sistematică destul de avansați.”, operațiune care va rezolva și astfel de divergenţe.
Strada Brazilor porneşte din drumul județean, puțin mai jos de troița ridicată în dreptul unei curți aflate pe șoseaua principală, și iese la o altă troiță amenajată la o răspântie a străzilor a căror reparație a fost posibilă grație abilității unui primar de a fructifica un program guvernamental de mare folos administrațiilor din teritoriu.
„Eu zic că voi finaliza și cele două podețe care, din punctul meu de vedere, se vor duce către 700.000-800.000 lei, fără doar și poate. Sunt, totuși, niște podețe de trecere cu mașini de tonaj destul de mare. Va trebui să găsesc o soluție, pe cheltuială materială, și să fac niște reparații pe strada Mălin, în zona în care s-a fisurat. Va trebui să iau în calcul să torn al doilea strat cât de curând. Vom vedea despre ce este vorba. Cum am făcut şi pe strada Băilor, pe care am finalizat-o anul trecut. Erau tot felul de gropi și am realizat circa 1,8 kilometri. Aici nu a fost nevoie de rigole de captare a apelor, pentru că este strada de așa natură și apa se duce către râu. La Băi au fost două straturi. S-a făcut completare și s-a mai turnat un strat, iar în zona în care a fost fărâmat mai mult s-a pus membrană geotextilă.”, sunt planurile primarului Nicolae Tarbă de realizat cu ceea ce îi rămâne după ce trage linie, odată finalizate lucrările momentului.
Magda BĂNCESCU