Profesorul Doina Banciu şi părintele Ştefan Ştefănescu au adus la Câmpulung
Unul dintre evenimentele verii 2016, despre care putem spune că a reunit cel mai mare număr de personalităţi aflate în funcţii la nivel naţional, a fost Târgul „Slove Muscelene”, care, rezumat, din punct de vedere al participării, a însemnat şase directori generali de biblioteci judeţene, din Cluj, Piatra Neamţ, Sibiu, Braşov, Brăila, Dâmboviţa, şi cel al Bibliotecii „Carol I” Bucureşti, preşedintele Poştei Române şi un secretar de stat din Ministerul Comunicaţiilor. Cum ediţia din acest an s-a desfăşurat sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, reprezentată prin preşedintele Adrian Badea, acesta a onorat cu prezenţa manifestarea de la Câmpulung, oraş în care a revenit după 25 de ani. Din evenimentul iniţiat şi organizat de prof.univ.dr. Doina Banciu, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică din Bucureşti, în colaborare cu Biblioteca Municipală „Ion Barbu” şi Primăria Câmpulung, cu sprijinul Universităţii Bucureşti, s-a derulat cea de-a VIII-a ediţie, de o amploare care le-a depăşit pe cele anterioare.
2016, vârful “Slovelor”, graţie numărului mare de personalităţi participante
Adăugăm personalităţii amintite la începutul articolului alţi musafiri care au făcut din ediţia a VIII-a a „Târgului de carte aleasă la Muscel” un vârf al acţiunilor de până acum, crescând aşteptările pentru următoarea: Radu Dorcioman, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Dragoş Adrian Neagu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România şi director al Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” din Brăila, Alexandru Petrescu, director general al Companiei Naţionale „Poşta Română”, conf.dr.Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, dr.Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” din Neamţ, membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof.univ.dr. Dumitru Borţun, preşedintele Juriului de Onoare al Asociaţiei Române de Relaţii Publice, prof.univ.dr. Agnes Erich, directorul Bibliotecii Judeţene „Ion Heliade Rădulescu” din Dâmboviţa, dr.Sorina Stanca, directorul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj, dr.Silviu Borş, directorul Bibliotecii Judeţene „Astra” din Sibiu, dr.Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” din Braşov, Ion Cucui, fost rector al Universităţii din Târgovişte, şi alte personalităţi. Deschiderea festivă a Târgului „Slove Muscelene”, desfăşurată la Primăria Câmpulung, a fost urmată de două reprize de sesiuni de comunicări ştiinţifice, la Biblioteca Municipală „Ion Barbu”, moderate de prof.univ.dr. Agnes Erich şi dr.ing.Mihail Dumitrache. Tema „Slovelor” 2016 a constituit-o „Informare şi comunicare, de la poşta tradiţională la comunicarea electronică”.
Mesajul părintelui Ştefan Ştefănescu
În calitate de co-organizator, preotul dr.Ştefan Ştefănescu, directorul Bibliotecii Municipale „Ion Barbu”, le-a adresat oaspeţilor următorul mesaj, în care a punctat lucrurile cele mai de preţ din istoria Câmpulungului, în timpurile în care era considerat vatră a culturii româneşti:
„Doamna profesor Doina Banciu mi-a mărturisit că are încredere în solidaritatea muscelenilor de a fi prezenţi la evenimentele de înaltă ţinută culturală. Ne-am dori ca acest sentiment să fie transferat şi către Biblioteca Municipală, instituţie reprezentativă a Câmpulungului, care asigură naşterea, dezvoltarea şi perpetuarea valorilor spirituale. La această sărbătoare, nădăjduim să schimbăm emoţii şi stări sufleteşti. Ne bucurăm că, la cea de-a opta ediţie a „Slovelor Muscelene”, ne-au onorat cu prezenţa persoane iubitoare de frumos din afara Muscelului, care se întâlnesc întâmplător şi, mai ales, ne-ar bucura dacă, întâmplător, rămân prieteni pe vecie. Rolul acestor evenimente, pe care le organizăm an de an, este de a ne zidi cât mai trainic temelia culturală la care să ne raportăm ca identitate. Dar, mai ales, să nu uităm că Muscelul a dat personalităţi de seamă, care ne-au învăţat să fim liberi în gândire şi măsuraţi la vorbă.
Bucuroşi am fi dacă oaspeţii sosiţi de la instituţiile reprezentative ale statului şi de la bibliotecile judeţene au simţit de cum au intrat în Câmpulung Muscel un aer îmbietor şi un parfum specific muscelean nediluat, de capitală domnească. Templul din Ierusalim avea două intrări. Pe una, oamenii intrau plini de grijile lumeşti, iar, la sfârşitul slujbei, pe o altă uşă ieşeau, de data aceasta, mult îmbunătăţiţi spiritual şi însănătoşiţi duhovniceşte. Aşa ne dorim şi pentru dumneavoastră, să aveţi parte de o înviorare culturală, ca să treceţi în altă dimensiune spirituală, să rezonaţi cu tot ce e frumos şi ziditor, la finalul zilelor dedicate municipiului Câmpulung Muscel. (…)
Despre aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu aş putea să vă spun că au o poziţie strategică, între graniţa dintre Ţara Românească şi Ardeal. Au un târg internaţional purtând numele Sfântului Ilie, Dumnezeu a rânduit să fim prima capitală a Ţării Româneşti şi, mai ales, să-i învingem pe unguri la „Posada”. Prima scrisoare în Limba Română, scrisoarea lui Neacşu către judele Braşovului, în anul 1521, prima carte în Limba slavonă, tipărită la 1632, şi prima carte în Limba română, „Învăţături preste toate zilele”, în anul 1642, şi ar fi mai multe care sunt ascunse de ochii lumii. Prima şcoală cu predare în Limba română, în 1669, a lui Antonie Vodă din Popeşti. Şi actualul Castel de la Peleş era posibil să fie construit aici, însă am acceptat să ne înfiinţeze o Şcoală Normală, care poartă numele Regelui „Carol I” şi care a dat ţării învăţători şi profesori competenţi.
Despre Biblioteca Municipală se cunoaşte că este locul unde poţi accesa informaţiile ce constituie tezaurul cultural şi spiritual, ajutând la zidirea omului. Iar bibliotecarul are misiunea nobilă de a pune în aplicare mecanismul de şlefuire a cititorilor, transformând documentele depozitate în documente consultabile, fiind pregătit permanent pentru a face faţă provocărilor viitorului în domeniul biblioteconomiei şi nu numai. Despre Câmpulung, I.D. Negulici, marele pictor, spunea: „Aici este patria mea”. Iar C.D. Aricescu, cel care a scris şi prima monografie a Câmpulungului, spunea: „Câmpulungul este ca o floare parfumată, din care se ia nectarul cultural şi spiritual, ce se împrăştie în tot ţinutul României Mari.”
Unul dintre proiectele iniţiate şi ca urmare a întâlnirilor de la Câmpulung a fost finanţat de Agenţia Naţională pentru Tehnologia Informaţiei din Coreea de Sud
Fiecare ediţie a „Slovelor Muscelene” a avut efect. Potrivit profesorului Doina Banciu, primul mare succes al „Târgului de Carte” îl reprezintă networking-ul, adică relaţiile profesionale şi interumane care se sudează în atmosfera Câmpulungului. „Îmi place să cred că a avut ceva special acest loc, dacă aici s-a întemeiat prima capitală şi tot aici s-a redactat, acum 500 de ani, prima scrisoare în Limba română.”, mărturisea aceasta. Revenind la prezent, rezultatul întâlnirilor şi dezbaterilor în cadrul „Slovelor Muscelene” a însemnat iniţiere de proiecte. Unul dintre acestea, foarte cunoscut celor din lumea bibliotecilor, este un proiect care urmăreşte să definească foarte concret ce înseamnă crearea unei biblioteci naţionale digitale. Proiectul este realizat împreună cu Asociaţia Bibliotecilor, Biblioteca Centrală Universitară, fiind implicată şi Biblioteca de la Câmpulung, şi, foarte important, a fost finanţat de Agenţia Naţională pentru Tehnologia Informaţiei din Coreea de Sud. „Acest proiect va avea şi o urmare, pentru că, chiar dacă legea lobby-ului nu există în România, prin poziţia noastră, prin ceea ce facem noi, prin întâlnirile noastre, cei care decid, puterea politică, au introdus în codurile structurale 2016-2020 un punct foarte important legat de biblioteci, de crearea unui sistem naţional de digitizare pentru biblioteci. Pe site-ul Ministerului Culturii se găseşte acest pachet de informaţii. Eu nădăjduiesc ca toate bibliotecile, indiferent de reţeaua de care aparţin, să participe la acest mare proiect.”, spunea prof.Doina Banciu.
Alt rezultat pe care aceasta a ţinut să-l prezinte este legat de o iniţiativă intitulată „Educaţie şi Cultură digitală”. „Chiar dacă ne plac tradiţiile, chiar dacă ne simţim atât de confortabil în această sală şi clădire minunate, suntem în secolul XXI. Este era digitală şi trebuie să avem realitatea realităţii în faţa noastră şi s-o promovăm ca atare.”, a adăugat organizatoarea acţiunii.
Acum doi ani, împreună cu Biblioteca Centrală Universitară, a fost lansată o manifestare anuală, „Educaţie şi Cultură în era digitală”. Primul rezultat a constat într-o carte editată, prezentată în expoziţie, care a fost transmisă către toate Bibliotecile Judeţene. Tot ca un rezultat al manifestării de la Câmpulung este şi prezentarea lucrărilor într-o revistă indexată în bazele de date internaţionale. „Tot în această iniţiativă, nu foarte departe de oraş, într-o zonă, care, la începutul secolului, era numită „Mahalaua Malu”, aparţinea de Câmpulung – probabil, dumneavoastră, localnicii, ştiţi unde este, pe lângă Ciocanu – am deschis o bibliotecă sătească, fără resurse de la administraţia locală şi fără alte tipuri de fonduri decât cele private. Tot acum doi ani, am făcut aici o asociaţie, care a achiziţionat un fond mare de carte, pe care îl distribuie bibliotecilor cu preţuri joase, pe de o parte, prin donaţii, pe de altă parte, şi care îşi propune să promoveze noile profesii, în contextul erei digitale.”, sunt realizările expuse de prof.Doina Banciu.
Pe agenda de lucru a acestui an figurează – fiind lansată şi aprobată – o continuare a proiectului dezvoltat împreună cu Asociaţia Bibliotecilor, proiect finanţat pe mai departe de Agenţia Sud-Coreeană pentru Tehnologia Informaţiei, continuare care se referă tot la digitizarea bibliotecilor. Proiectul a fost aprobat de Agenţie, aprobat şi finanţat şi de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională.
„Dinicu Golescu” a dat printre cei mai buni absolvenţi care au intrat la Facultatea de Automatică din Bucureşti
Prof.Doina Banciu i-a sugerat primarului să reflecteze asupra conceptului de „smart city”. „Oraşul merită o astfel de iniţiativă. Ştiţi că Liceul „Dinicu Golescu” a dat printre cei mai buni absolvenţi care au intrat la Facultatea de Automatică din Bucureşti. Oraşul are multe zile însorite şi în acest oraş există foarte mulţi oameni cu iniţiative, care pot fi transformate într-un nou concept, lansat la nivel european, de „smart city”.”, a mai precizat aceasta. Liviu Ţâroiu, care discutase în amănunt subiectul cu Doina Banciu, cu o săptămână înaintea Târgului de Carte, a anunţat public că susţine iniţiativa propusă de aceasta. „În România, două oraşe şi-au declarat intenţia de a deveni „smart city”. Să fim noi al treilea. Vă mulţumim pentru idee şi contaţi pe sprijinul nostru. Sunt convins că vom reuşi împreună acest proiect.”, declara primarul.
Primul oraş care şi-a declarat dorinţa de a deveni „smart city” este Alba Iulia, care, probabil, în 2018, când se va serba centenarul Marii Uniri, va dobândi acest statut. „De ce de cealaltă parte a Carpaţilor n-am putea face acest lucru, într-un oraş care are un număr semnificativ de locuitori şi oameni cu reale calităţi, care pot să susţină o astfel de iniţiativă? Aceasta înseamnă cooperare, colaborare şi foarte multe fonduri care pot fi atrase.”, a conchis prof.Doina Banciu.