Primirea la Câmpulung a Reginei Elisabeta, 13-17 iunie 1891. Fotografie inedită
În istoria legăturilor dintre Casa Regală și Muscel, vizita din vara anului 1891 ocupă un loc aparte. Regele Carol I revenea într-un ținut pe care îl cunoștea încă din primii ani ai domniei, când călătorise avându-l drept „ghid” pe pictorul și fotograful Carol Popp de Szathmari. De această dată, alături de el se aflau Regina Elisabeta și tânărul principe moștenitor Ferdinand. Călătoria avea să rămână în memoria locurilor prin fotografii, prin vizitarea noii șosele de la Rucăr la granița austro-ungară și, într-un registru cu totul diferit, prin povestea de dragoste dintre Ferdinand și poeta Elena Văcărescu.
Cercetarea presei contemporane permite astăzi să precizăm chiar zilele acestei vizite. Familia Regală s-a aflat în Muscel între 1 și 5 iunie 1891, după calendarul vechi folosit atunci în România, adică între 13 și 17 iunie după calendarul gregorian. Două fotografii inedite, păstrate într-un album particular și în care apare Regina Elisabeta, ar putea reprezenta tocmai momente ale acestei călătorii.
- Trenul regal sosește la Câmpulung
Sâmbătă, 1/13 iunie 1891, la ora două după-amiaza, Carol I, Regina Elisabeta și principele Ferdinand au plecat din București spre Câmpulung cu un tren special. Informația apare în ziarul de limbă germană „Bukarester Tagblatt” din 16 iunie 1891, care relatează că la plecare se aflau în gară membri ai guvernului și o numeroasă asistență. Trenul regal a ajuns la Câmpulung spre seară, la ora 18,50. În ciuda vremii nefavorabile, Familia Regală a fost întâmpinată de o mulțime numeroasă, iar doamnele orașului i-au oferit Reginei Elisabeta buchete de flori.
Era pentru prima dată când suveranii veneau la Câmpulung pe calea ferată. Linia Golești-Câmpulung fusese deschisă în 1887, schimbând radical legătura vechii urbe muscelene cu Bucureștiul. Orașul pe care Carol îl revăzuse acum era și el altul decât cel din primele sale călătorii. Există mărturii ale timpului care amintesc primirea din 1891 în gara Câmpulung, plimbarea prin oraș și interesul regelui pentru edificiile noi, între acestea aflându-se modernul Hotel Niță Ștefănescu, devenit mai târziu Hotelul Regal.
Hotelul era abia deschis: un anunț publicat în mai 1891 informa că marele hotel din Piața Centrală, la întâlnirea străzilor Negru-Vodă și Mircea-Vodă, fusese mobilat complet și pus la dispoziția vizitatorilor începând cu 1 mai. Așadar, Familia Regală îl vizita la numai câteva săptămâni după deschidere. De aici provine fotografia devenită celebră, în care Carol I, Elisabeta și Ferdinand apar împreună în balconul rotund al hotelului, privind spre mulțimea adunată în piață.
- Spre Rucăr, pe „cea mai frumoasă șosea a țării”
Călătoria din 1891 a Familiei Regale nu era însă numai una de reprezentare. Carol I voia să vadă o lucrare care îl interesa de peste două decenii: șoseaua care urma să lege Câmpulungul de vechea frontieră a Transilvaniei. Încă din 1868, la prima sa vizită în această parte a țării, rucărenii îi ceruseră principelui Carol construirea unui drum modern peste munți. Acum proiectul ajunsese la capăt.
Familia Regală. Pagină din albumul „Monumente istorice al României. Tipuri din județele Argeș și Mușcel. Anul 1893”, de Ioan Niculescu. Colecția Academiei Române
După cum consemnează volumul al III-lea (1900) al „Marelui Dicționar Geografic al României”, alcătuit de George Ioan Lahovari, generalul C. I. Brătianu și Grigore G. Tocilescu, șoseaua de la Rucăr până la graniță, lungă de aproximativ 17 kilometri, șerpuind prin văi, tăieturi de stâncă și zigzaguri pe Dealul Sasului, fusese terminată în mai 1891 și era considerată „cea mai frumoasă a țării”. Dicționarul precizează că drumul a fost vizitat de „Regele, Regina și Principele Moștenitor” la 3 iunie 1891, adică 15 iunie stil nou. S-a hotărât chiar ca în parapetul șoselei să fie zidită o piatră comemorativă care să amintească vizita.
La Rucăr, suveranii și Ferdinand au fost primiți de localnici și găzduiți în casa Tincăi Iosif Ionescu. Carol I a oferit un ajutor bănesc bisericii din partea de jos a satului, aflată atunci în construcție. O cercetare mai recentă amintește și existența unei fotografii realizate într-un punct numit „La Izvor”, pe drumul spre graniță, unde Carol I, Elisabeta și Ferdinand apar împreună cu fruntașii rucăreni.
De aici călătoria a continuat printr-unul dintre cele mai spectaculoase peisaje ale Muscelului. Ziaristul și memorialistul Constantin Bacalbașa consemnează că Familia Regală, principele moștenitor, curtenii și doamnele de onoare au vizitat Rucărul, defileul Dâmbovicioarei, au intrat în peștera Dâmbovicioarei și au ajuns până la Pajura, adică spre zona graniței austro-ungare. Pentru călătorul de la sfârșitul secolului al XIX-lea era un itinerar cât se poate de spectaculos: stânci, ape repezi, păduri și, dincolo de ele, granița despărțind Regatul României de Transilvania aflată atunci în Imperiul Austro-Ungar.
O excursie și o iubire care aveau să tulbure Curtea Regală
În suita Reginei Elisabeta se afla și poeta Elena Văcărescu, una dintre cele mai apropiate domnișoare de onoare ale sale. Tocmai călătoria musceleană a rămas legată în istoria Casei Regale de apropierea dintre Elena și principele Ferdinand.
Constantin Bacalbașa avea să scrie mai târziu, cu verva sa caracteristică, că printre „brazi, mesteceni și anini” s-a născut dragostea dintre cei doi. Formula este, desigur, literară: relația începuse anterior, iar cercetările mai noi arată că la începutul lunii iunie relația dintre ei era deja avansată și că existau chiar zvonuri potrivit cărora Ferdinand ar fi dorit să-și stabilească o reședință de vară la Câmpulung.
După întoarcerea la București, lucrurile au luat însă o turnură dramatică. La 10/22 iunie 1891, D. A. Sturdza, viitor prim-ministru, îi vorbea regelui despre legătura celor doi, iar a doua zi Carol o întreba direct pe Elisabeta în legătură cu acest aspect. Regina Elisabeta sprijinea relația dintre Ferdinand și Elena Văcărescu și privea favorabil o eventuală căsătorie a celor doi, în vreme ce Carol I o considera imposibilă din rațiuni dinastice. Elena Văcărescu avea să-și amintească mai târziu că revenirea din „plimbarea idilică de la Câmpulung” fusese urmată de zile amare, după ce secretul relației devenise cunoscut.
Astfel, liniștita excursie musceleană se afla, fără ca localnicii care îi întâmpinau cu flori pe oaspeți să știe, la începutul uneia dintre cele mai grave crize din istoria tinerei dinastii românești.
- Două fotografii dintr-un album particular
În acest context capătă o valoare aparte două fotografii inedite dintr-un album particular de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care poate fi recunoscută Regina Elisabeta.
Prima fotografie o prezintă pe regină într-un cadru ceremonial, înconjurată de ofițeri, doamne și reprezentanți ai autorităților. Imaginea concordă foarte bine cu atmosfera descrisă de presa vremii: mulțime, oficialități și doamne care o întâmpină pe Elisabeta. Deocamdată, clădirea din fundalul imaginii nu permite o identificare sigură a locului, astfel încât o datare prudentă a fotografiei ar putea fi: Câmpulung, 13-17 iunie 1891.
Regina Elisabeta și suita sa în vizita din Muscel, 13-17 iunie 1891. Fotografie inedită
A doua fotografie este poate și mai sugestivă. O trăsură elegantă înaintează pe lângă un șir lung de localnici și oficialități, aliniați pe marginea unui drum. Caracterul peisajului și modul de desfășurare a scenei fac foarte plauzibilă legătura cu excursia spre Rucăr – Dâmbovicioara – granița austro-ungară. Cum avem documentată precis inspecția șoselei Rucăr-Graniță la 3/15 iunie 1891, aceasta este, în prezent, cea mai plauzibilă datare a imaginii. Nu poate fi considerată încă definitivă, dar convergența dintre fotografie și sursele scrise este remarcabilă.
Pe 5/17 iunie 1891 excursia în Muscel a Familiei Regale lua sfârșit. Ziarul „Bukarester Tagblatt” anunța că Regele, Regina și principele Ferdinand se întorceau în acea după-amiază la București cu trenul special. Rămâneau însă în urmă câteva zile care legaseră din nou dinastia de Câmpulung și de nordul Muscelului: un hotel abia deschis, o șosea terminată după decenii de așteptare, peștera Dâmbovicioarei, mulțimile de rucăreni și câmpulungeni – și, poate, imaginile rare păstrate până astăzi într-un album de familie.
Notă:
Cele două fotografii care o înfățișează pe Regina Elisabeta în vizita din 1891 în Muscel fac parte din fondul personal al lui Vlad Columbeanu din București.