În Consiliul Local Câmpulung a ajuns un alt document de căpătâi al administraţiei locale în materia accesării fondurilor europene: Strategia Smart City a Municipiului Câmpulung 2023-2030. Aleşii prezenţi în sală, la dezbaterea ordinară din 30 mai 2023, l-au aprobat fără să solicite lămuriri suplimentare, exceptând intervenţia liberalei Anca Dumitrescu, interesată să afle amănunte despre finanţarea investiţiei în panouri solare pentru gospodării. Un obiectiv inclus în strategie de către autorităţile locale, în perspectiva deschiderii unei axe de finanţare a investiţiilor private. Primăriţa Elena Lasconi nu exclude posibilitatea apariţiei unui program UE, care să susţină montarea panourilor solare pe casele cetăţenilor după modelul realizării faţadelor, împreună cu acoperişul şi tâmplăria ferestrelor, la blocuri. Primăria este instituţia care a obţinut banii, prin PNRR, pentru reabilitarea termică a mai multor blocuri cu apartamente particulare. Dacă va fi posibilă repetarea experienţei pentru gospodării, în sensul de a accesa administra un program de achiziţie a panourilor fotovoltaice, rămâne de văzut. Însă, până atunci, Executivul a inserat în Strategia Smart City obiectivul, pentru a-şi asigura posibilitatea aplicării la un program de acest fel, în caz că va apărea. Certitudine sunt, însă, parcările acoperite din cartiere, pentru realizarea cărora Primăria a obţinut peste 22 milioane de lei, fonduri europene, prin PNRR.
- Dacă omul va avea posibilitatea să acceseze o finanţare europeană pentru panouri fotovoltaice, îl ajută la punctaj dacă obiectivul figurează în strategia municipiului
Chiar dacă Primăria nu se va putea implica în realizarea investiţiei în panouri fotovoltaice pentru particulari, aşa cum a făcut-o în cazul blocurilor eficientizate energetic cu fonduri UE, obiectivul trebuie să figureze în strategia municipiului. De ce? „Noi îi ajutăm pe oameni să acceseze mai uşor fonduri europene, a precizat primăriţa Elena Lasconi. Noi am prins în strategia noastră şi ei pot să obţină mai uşor fonduri europene. Aşa cum noi nu putem să depunem un proiect pe fonduri europene dacă acesta nu se regăseşte în strategia judeţeană. De aceea, la începutul mandatului, am trimis cât mai multe, ca să actualizeze strategia judeţeană, pentru că ştiam ce axe urmează să se deschidă. Altfel nu aveam nicio justificare de ce vrem să le depunem. Dacă se va deschide o axă pe fonduri europene pentru un privat, îl ajută la punctaj faptul că există în strategia UAT acest lucru.”, a explicat Elena Lasconi de ce apare în documentul municipiului o investiţie realizată, practic, de cetăţeni, ca persoane particulare, prin demersul lor.
Potrivit city-managerului Ioana Marcu, „tot ceea ce se listează în strategia smart-city este astfel încât, în viitor, dacă vor exista linii de finanţare, noi să acoperim aceste nevoi. Dacă, la un moment dat, un privat va dori să-şi pună panouri fotovoltaice, această ideea trebuie regăsită într-o strategie, într-un document programatic al U.A.T.-ului sau chiar mai sus, la nivel judeţean sau naţional. El va trebui să justifice, prin documente asumate de către Consiliul Local, că noi am prins în strategie astfel de măsuri şi pentru privaţi.”
Seria explicaţiilor a fost continuată de viceprimarul Constantin Ţurţulea, în a cărui opinie „strategia stabileşte nişte obiective cadru, pe termen lung, prin care persoane fizice, persoane juridice şi administraţia, cu timpul, pot aplica, separat şi împreună, la diverse axe de finanţare, care trebuie să se încadreze în aceste linii. Dacă n-ar exista aceste linii în strategie, nu s-ar putea aplica pentru ele.”
Administratorul public Ioana Marcu a mai precizat că, fiind un document programatic, care are impact direct asupra cetăţenilor municipiului Câmpulung, strategia a fost pusă în dezbatere publică, înainte de a ajunge să fie aprobată de către Consiliul Local. Cetăţenii au exprimat diverse puncte de vedere, la care autorităţile locale au formulat un răspuns, iar recomandările celor conectaţi la acest demers al administraţiei au fost introduse în varianta finală a documentului.
- Vor apărea parcările acoperite în cartiere
Dincolo de aceste intenţii aflate momentan la stadiul de teorie, este certitudine că Primăria Câmpulung va realiza în municipiu, cu fonduri europene, panouri fotovoltaice la parcările de reşedinţă. Mai precis, 865 de metri liniari de panouri fotovoltaice vor fi montaţi pe 29 de structuri metalice cu o lăţime de 5 metri. Aceste parcări acoperite vor apărea în Grui şi Vişoi.
În Grui, vor beneficia de acest program şase zone:
- Zona 1: blocurile D2 şi D3;
- Zona 2: blocurile ANL A1 şi B1, parcarea din dreptul Pieţei din Grui (blocurile D18B şi D22);
- Zona 3: blocurile P32 – P39 (zona delimitată de cele 8 blocuri);
- Zona 4: blocurile P29, P30, P31, D19, D20;
- Zona 5: blocurile P10, P11, P12, P13, P25;
- Zona 6: blocurile P21, P22, P23, P24.
Vişoiul este inclus cu trei zone:
- Zona 1: blocurile 2 şi 3 (strada Emil Gârleanu);
- Zona 2: blocul 4;
- Zona 3: blocurile 20 şi 23 (zona parcului de lângă Biserica de Lemn).
Proiectul municipalităţii cu panouri fotovoltaice, depus la PNRR, pe 31 decembrie 2022, a fost acceptat la finanţare pe 8 mai 2023. „Este proiectul cu valoarea cea mai mare, 22.190.225,08 lei, celelalte au o valoare medie de cinci milioane. Au fost respinse la finanţare municipii mari, cu experienţă în accesare de fonduri europene: Cluj şi Oradea, dar şi Bucureşti, Piteşti, Târgovişte, Aiud, Tulcea, Blaj, Sebeş, Miercurea Ciuc, Făgăraş, Bistriţa, Drobeta Turnu Severin, Oneşti, Călăraşi, Orăştie, Piatra Neamţ, Adjud, Drăgăşani. Ce înseamnă aceşti bani pentru Câmpulung Muscel? În primul rând, facturi zero pentru iluminatul public.”, preciza Elena Lasconi în momentul anunţării acestui nou succes al Câmpulungului, estimat să fie realizat în teren în cel mult un an. „E.M.”