Scăderea continuă a populaţiei Câmpulungului într-un interval de timp scurt, pe fondul reducerii natalităţii şi al migraţiei, constituie unul dintre punctele slabe importante ale analizei consultanţilor care au lucrat Strategia de Dezvoltare Locală 2017-2022. Mai sunt şi altele, bineînţeles, destul de multe, dacă nu, prea multe, pe care reprezentantul firmei piteştene, autoare a documentului, le-a enumerat în faţa consilierilor municipali, la şedinţa din 28 noiembrie 2017: dezvoltare urbanistică şi peisagistică, per ansamblul localităţii; spaţii industriale dezafectate, aflate în stare de degradare; existenţa unor zone, a unor case, proprietate privată, necorespunzătoare din punct de vedere estetic şi al siguranţei locatarilor; locuinţe care necesită lucrări de reabilitare termică; locuinţe sociale insuficiente, în raport cu necesităţile; nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate în zonă, şosele înguste, trafic aglomerat, locuri de parcare amenajate insuficiente, lipsa pistelor pentru biciclişti; poluarea atmosferei municipiului cu pulberi cauzate de trafic; poluarea apelor; nivelul crescut de zgomot cauzat de traficul rutier; nu există instalaţii de eliminare a nămolului rezultat în urma epurării apelor uzate; gestiunea insuficientă a deşeurilor de ambalaje; colectarea selectivă şi implicarea redusă a cetăţenilor în problema colectării selective a deşeurilor, analiză care poate fi extinsă şi la implicarea cetăţenilor în problemele comunităţii; degradarea calităţii şi structurii vegetaţiei naturale; lipsa specialiştilor în peisagistică şi amenajarea teritoriului; lipsa locurilor de parcare; forţă de muncă calificată insuficientă; deficit de personal în domeniul sanitar; dotări şi spaţii insuficiente pentru a asigura servicii medicale adecvate; reticenţa populaţiei privind integrarea şi socializarea persoanelor care aparţin unor grupuri vulnerabile; lipsa oportunităţilor egale pentru persoane expuse excluziunii sociale; partea de patrimoniu care necesită modernizări, reabilitări, dotări şi punere în valoare. În afară de lipsuri, ne pasc mai multe ameninţări, valabile la Câmpulung, la fel ca în întreaga ţară: bomba demografică existentă la nivelul întregii ţări, migraţia locuitorilor, menţinerea şi chiar aprofundarea diferenţelor sociale, economice dintre mediul urban şi mediul rural, instabilitate legislativă, creşterea preţurilor, dependenţa în mare parte a mişcărilor şi schimbărilor de populaţie de politica de angajare, deteriorarea infrastructurii de transport, exploatarea neraţională a pădurilor.
1995, maximul de populaţie înregistrat vreodată
Invitat la penultima întrunire din 2017 a Consiliului Local Câmpulung, reprezentantul firmei Andralex Project Company, autoarea Strategiei de Dezvoltare a Câmpulungului, spunea că „din punct de vedere demografic, faţă de anul 1995, când populaţia a cunoscut maximul ca număr, până la momentul ultimului recensământ, avem o scădere de 17% a populaţiei. Populaţia şcolară a scăzut şi ea cu 17%.” Documentul-cadru, prezentat aleşilor locali pentru aprobare, conţine un capitol privitor la „Demografie”, în care este descris „profilul demografic” al Câmpulungului, pe care vi-l prezentăm în cele ce urmează:
„Câmpulungul de la începutul secolului XX se caracteriza printr-o creştere puternică a populaţiei față de ultimul recensământ, cel din 1899, atingând, în 1912, cifra de 17.868. Creşterea este determinată, în special, de dezvoltarea continuă a activităţilor manufacturiere şi comerciale, care au avut un rol polarizator al forţei de muncă din regiune. În perioada războiului, populaţia scade brusc; astfel, în 1920, ajunge la circa 15.000 de locuitori. Scăderea bruscă s-a datorat acţiunilor militare din zonă, ce au generat pierderi masive de vieţi omeneşti (victime ale războiului, la care s-au adăugat cei care au murit din cauza epidemiei de tifos din 1919 şi în cutremurul din 1916), dar şi migrări în masă.
În 1930, numărul populaţiei se situa la 13.868 locuitori, scăderea datorându-se ratei mari a mortalităţii, dar şi din cauza crizei din 1929, ce a dus la scăderea locurilor de muncă. Efectele celui de-al Doilea Război Mondial au menţinut un număr scăzut al populaţiei, creşterea fiind aproape nesemnificativă faţă de perioada anterioară (18.174 locuitori la recensământul din 1948). După 1956, are loc o creştere explozivă, datorită începutului industrializării – Uzina ARO. Prin urmare, numărul de locuitori creşte, din 1956, de la 18.880, la 24.877 de locuitori, în 1966. Apoi, ca efect al diversificării activităţilor industriale (Combinatul de Fire şi Fibre Sintetice, Combinatul de Lianți), în 1969, populaţia ajunge la 26.402 locuitori, în 1977, la 31.533 de locuitori şi, în 1980, la 38.339 locuitori. În următorii ani, din cauza accentuării crizei economice, se observă o rată de creştere lentă, încât, în 1989, populaţia oraşului însuma 42.678 de locuitori, ca apoi, până în 1992, să ajungă rapid la 42.909 locuitori, iar în 1995 să atingă maximul de populaţie înregistrat vreodată, 43.979 locuitori.
După închiderea Uzinei ARO şi a Combinatului de Fire şi Fibre Sintetice, s-a înregistrat fenomenul migrației inverse, mulți locuitori întorcându-se în localitățile natale sau plecând în alte oraşe (Bucureşti, Piteşti). După această dată, populaţia municipiului Câmpulung cunoaşte un trend descendent, trend care se menține şi în prezent.”
Conform datelor centralizate de la Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2017, populaţia totală, după domiciliu, este de 36.217 persoane, dintre care 17.262 de sex masculin şi 18.955 de sex feminin. În funcţie de grupele de vârstă, împărţirea se face astfel:
Total: 36.217
Total masculin: 17.262
Total feminin: 18.955
0-4 ani: 1.155; Masculin: 557; Feminin: 598
5-9 ani: 1.417; Masculin: 750; Feminin: 667
10-14 ani: 1.512; Masculin: 765; Feminin: 747
15-19 ani: 1.558; Masculin: 805; Feminin: 753
20-24 ani: 1.882; Masculin: 977; Feminin: 905
25-29 ani: 2.624; Masculin: 1.345; Feminin: 1.279
30-34 ani: 2.501; Masculin: 1.259; Feminin: 1.242
35-39 ani: 2.628; Masculin: 1.342; Feminin: 1.286
40-44 ani: 2.806; Masculin: 1.350; Feminin: 1.456
45-49 ani: 3.892; Masculin: 1.771; Feminin: 2.121
50-54 ani: 2.557; Masculin: 1.178; Feminin: 1.379
55-59 ani: 2.904; Masculin: 1.302; Feminin: 1.602
60-64 ani: 2.953; Masculin: 1.414; Feminin: 1.539
65-69 ani: 2.192; Masculin: 1.025; Feminin: 1.167
70-74 ani: 1.368; Masculin: 563; Feminin: 805
75-79 ani: 1.110; Masculin: 451; Feminin: 659
80-84 ani: 705; Masculin: 269; Feminin: 436
85 ani şi peste: 453; Masculin: 139; Feminin: 314
=Grupa 0-19 ani: 5.642 persoane
=Grupa 20-44 ani: 12.441 persoane
=Grupa 45-64 ani: 12.306 persoane
=Grupa 65 ani-peste 85 de ani: 5.828 persoane
Populaţia după domiciliu, la 1 ianuarie 2016:
Total: 36.944
Total masculin: 17.646
Total feminin: 19.298
0-4 ani: 1.238; Masculin: 619; Feminin: 619
5-9 ani: 1.505; Masculin: 781; Feminin: 724
10-14 ani: 1.525; Masculin: 783; Feminin: 742
15-19 ani: 1.616; Masculin: 851; Feminin: 765
20-24 ani: 2.071; Masculin: 1.053; Feminin: 1.018
25-29 ani: 2.883; Masculin: 1.468; Feminin: 1.415
30-34 ani: 2.528; Masculin: 1.278; Feminin: 1.250
35-39 ani: 2.714; Masculin: 1.368; Feminin: 1.346
40-44 ani: 2.990; Masculin: 1.445; Feminin: 1.545
45-49 ani: 3.757; Masculin: 1.684; Feminin: 2.073
50-54 ani: 2.670; Masculin: 1.244; Feminin: 1.426
55-59 ani: 3.037; Masculin: 1.403; Feminin: 1.634
60-64 ani: 2.859; Masculin: 1.376; Feminin: 1.483
65-69 ani: 2.013; Masculin: 923; Feminin: 1.090
70-74 ani: 1.308; Masculin: 564; Feminin: 744
75-79 ani: 1.150; Masculin: 448; Feminin: 702
80-84 ani: 658; Masculin: 226; Feminin: 432
85 ani şi peste: 422; Masculin: 132; Feminin: 290
=Grupa 0-19 ani: 5.884 persoane
=Grupa 20-44 ani: 13.186 persoane
=Grupa 45-64 ani: 12.323 persoane
=Grupa 65 ani-peste 85 de ani: 5.551 persoane