Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la resfinţirea din anul 1995 a Bisericii Fundeni, preotul Ciprian Dragomir a făcut o descoperire care rescrie, practic, o parte din istoria culturală a oraşului Câmpulung. În timpul unei cercetări realizate în arhive, părintele a identificat un document ce atestă faptul că, la începutul secolului trecut, colecţia de obiecte istorice, arheologice, culturale şi bisericeşti – care ulterior a fost transferată la Mănăstirea „Negru Vodă” şi, după un incendiu devastator, a ajuns în custodia municipalităţii, formând nucleul Muzeului Orăşenesc – a fost adăpostită, iniţial, chiar în Biserica Fundeni. „Se pare, muzeele oraşului Câmpulung au plecat, practic, din Biserica Fundeni.”, a concluzionat părintele Ciprian Dragomir, explicând faptul că acest fapt, necunoscut până acum opiniei publice, este consemnat în documentele vremii.
- Biserica a adăpostit obiecte istorice şi religioase
Potrivit arhivelor consultate, profesorii de istorie şi arheologii pasionaţi de obiecte istorice şi religioase le-au adunat şi le-au adus în Biserica Fundeni, care era pe atunci închisă. Biserica era în custodia oraşului şi, tocmai pentru că era ţinută închisă, a fost considerată un spaţiu sigur şi potrivit pentru organizarea unei colecţii muzeale. Acest fapt este confirmat şi de numele străzii din apropierea lăcaşului de cult, denumită „Muzeul Fundeni”. „Numele ei de acolo vine, de la faptul că din Biserica Fundeni a plecat, practic, muzeul oraşului. Aici s-a organizat prima dată muzeul, doar că nu era uşor ca aici să stea cineva permanent, cineva care era la dispoziţie pentru ca Biserica să poată fi vizitată şi pentru ca toate aceste obiecte să fie văzute. Ulterior, ele au fost transferate la Mănăstirea „Negru Vodă” şi în actualul Muzeu Municipal Câmpulung.”, a relatat preotul Ciprian Dragomir.
- Biserica Fundeni, propusă în anul 1906 pentru demolare în urma unor cutremure
Potrivit informaţiilor obţinute, în anul 1906, în urma unor cutremure serioase, Biserica Fundeni a fost propusă pentru demolare. Însă, fiind cea mai puţin afectată dintre celelalte existente atunci în oraş, s-a luat decizia de a fi închisă. „Informaţiile le-am aflat prin cercetare de arhivă. Am fost atât la Arhivele Naţionale, cât şi la Arhivele Militare de la Piteşti, am fost la Arhiva Academiei de la Bucureşti şi în arhiva Mănăstirii „Negru Vodă”, cu ani în urmă, de aşa manieră încât, adunând date de peste tot, am găsit documentele în care se face vorbire de această lucrare specială. Tot în arhive am mai găsit un element deosebit. Faptul că în anul 1906 s-a hotărât dărâmarea Bisericii Fundeni. După cum se ştie, în Câmpulung au mai existat alte trei biserici care în urma unor cutremure s-au deteriorat foarte mult, la fel ca şi Biserica Fundeni, de aceea au şi fost abandonate pe moment. După care, s-a cerut acordul de la Mitropolia Ungrovlahiei de atunci, Mitropolia de la Bucureşti, pentru ca ele să fie dărâmate, deoarece se spunea că ele nu mai pot fi refăcute. Dar, dacă celelalte trei biserici, într-adevăr, au fost afectate mai mult, această biserică a fost afectată mai puţin.”, a povestit preotul Ciprian Dragomir.
În ciuda faptului că nu a fost demolată, biserica a pierdut o parte importantă din patrimoniul său. Au fost luate pietrele din interior, lespezile, poate chiar şi pisania – a cărei soartă rămâne necunoscută –, care se presupune că au fost trimise către noua biserică de la Rociu, în sudul judeţului Argeş, aflată în construcţie în acea perioadă. Zidurile au fost singurele elemente care au rămas pe loc. Toate icoanele bisericii au fost mutate şi nu se mai cunoaşte unde se află astăzi. „Se ştie faptul că un om providenţial din zona noastră, respectiv părintele Victor Nicolescu, care a fost preot la Biserica Şubeşti şi care a locuit între cele două biserici, a avut în grijă o perioadă şi bisericile închise – Biserica „Sfântul Gheorghe” şi Biserica Fundeni – şi a cerut ajutor la Comisiunea Monumentelor Istorice. A primit acest ajutor bănesc şi, sub formă de supraveghere arhitecturală, a refăcut cele două biserici în anii 30’, iar după ce le-a restaurat, Biserica „Sfântul Gheorghe” a redevenit parohie, iar Biserica Fundeni a rămas doar sub o formă de muzeu.”, a punctat preotul Ciprian Dragomir.
- În Biserica Fundeni au fost aduse obiecte aparţinând preoţilor militari căzuţi pe front
Părintele a mai precizat că muzeul organizat în Biserica Fundeni adăpostea nu doar colecţia cunoscută ulterior, ci şi o alta, mai puţin menţionată, aparţinând părintelui militar Dan Marin, preot la Biserica Flămânda după ieşirea din armată. Acesta a păstrat o colecţie de obiecte aparţinând preoţilor militari căzuţi pe front, decoraţii din timpul războiului şi alte artefacte istorice. „Din vechile săpături arheologice, care s-au mai petrecut aici sub coordonarea lui Flaminiu Mârtzu şi a domnului Spiridon Cristocea, s-au descoperit mai multe monede, inele, precum şi diverse paftale sau brăţări de curea – cum le-am spune noi, astăzi – de unde ştim şi avem şi primele informaţii despre vechimea bisericii, pentru că nemaiexistând pisanie, aceste dovezi arheologice vorbesc despre cât de veche este biserica în formele ei de atunci, nu în forma ei de acum.”, a relatat părintele Ciprian Dragomir.
- Nici inventarele obiectelor, nici documentele proprietăţilor Bisericii Fundeni nu au mai putut fi găsite
Cu toate eforturile depuse, părintele nu a reuşit să găsească un inventar complet al obiectelor depozitate în muzeu. „Tot ce s-a putut găsi au fost aceste informaţii în care se scria, în cereri şi acele memorii, faptul că se făceau aceste transferuri, dar nu a fost găsit niciun inventar care să indice ce fel de obiecte erau şi de unde proveneau. Sigur erau şi inventare, pentru că se aminteşte de acestea, dar nu am dat de ele. Aici am avut o mică lipsă din cauza faptului că, fiind atât de multă vreme închisă Biserica Fundeni, inventarele ei nu mai există – inventarele vechi – ci doar se găsesc informaţii în arhivele Prefecturii Muscelului, în arhivele Protoieriei Câmpulungului, în arhivele Mănăstirii „Negru Vodă”, a mai spus părintele.
În perioada în care a fost închisă, Biserica Fundeni a fost transferată ca şi custodie între diferite parohii din zonă, aflându-se o vreme în grija Mănăstirii „Negru Vodă”, apoi a Bisericii Domneasca şi, ulterior, a Bisericii Şubeşti. În acest context, nu se ştie unde au ajuns arhivele Bisericii Fundeni, dar la Arhivele Naţionale, preotul Ciprian Dragomir a găsit doar frânturi, iar din aceste frânturi se poate, totuşi, contura un parcurs al bisericii.
Tot în arhive, părintele Ciprian Dragomir a descoperit faptul că Biserica Fundeni a deţinut în trecut şi câteva proprietăţi ale căror documente s-au pierdut de-a lungul timpului. „Biserica a avut 2-3 căsuţe în jurul ei care, în termeni mai vechi, se numeau embaticul Bisericii Fundeni, case pe care le avea de închiriat. Erau, probabil, casele în care au stat preoţii înainte şi, ulterior, pe care le puteau închiria către diverşi doritori, precum şi mai multe hectare de teren, în diverse locuri, dar de care nu se mai ştie mare lucru. Biserica Fundeni, în prezent, nu mai are nicio proprietate, dar în arhive au fost menţionate că au fost, cândva.”, a mai relatat preotul Ciprian Dragomir.
Robert Adrian ŞTEFAN
