Foto: Alexandru Antoniu, „Mănăstirea Câmpulung”. „Albumul General al României”, 1901.
Fotograful Alexandru Antoniu, activ la București între 1890 și 1925, s-a remarcat în special prin „Albumul General al României. Compus din 300 tablouri reprezentând: monumentele istorice și contimporane, poziții pitorești, Domeniul Coroanei și costume naționale, cu descrierea istorică și pitorească”. Albumul este structurat în două mari secțiuni: partea I a apărut în 1901 la Atelierele Stengel&Co. din Dresda, iar partea a II-a, trei ani mai târziu, la Editura Socec din Bucureşti.
Fotografiile cuprinse în primul volum din „Albumul General al României” i-au adus autorului medalia de bronz la Expoziția Universală de la Paris din 1900.
Foto: Alexandru Antoniu, „Mănăstirea Aninoasa”. „Albumul General al României”, 1901.
Alexandru Antoniu a publicat și alte albume de mare interes: „Albumul armatei române” (1902), „Amintiri din România. Expoziţia Națională Română 1906. Cu ocazia jubileului de 40 de ani de domnie a M. S. Regelui Carol I” (1906) și „Din București” (1910), toate tipărite la Editura Socec din Capitală.
Reproducem aici șase fotografii din „Albumul General al României” (1901), partea I, însoțite de explicațiile lui Alexandru Antoniu: „Oraşul Câmpulung”, „Mănăstirea Câmpulung”, „Vedere pe pârâul Dâmbovicioara, județul Muscel”, „Peştera Dâmbovicioara, judeţul Muscel”, „Satul Rucăr, județul Muscel”, „Mănăstirea Aninoasa”.
Oraşul Câmpulung
Foto: Alexandru Antoniu, „Oraşul Câmpulung”. „Albumul General al României”, 1901.
Este aşezat pe un platou între două dealuri numite muscele şi pe malul drept al Râului Târgul. Vara e vizitat de multă lume ce vine pentru băi şi aer curat. În oraş sunt multe biserici foarte vechi, făcute de diferiţi domni ai ţării. Este şi o Şcoală Normală de învăţători. Privind oraşul din înălţime, se prezintă o panoramă admirabilă. Are o populaţie de peste 10.000 de locuitori.
Satul Rucăr, judeţul Muscel
Foto: Alexandru Antoniu, „Satul Rucăr, județul Muscel”.„Albumul General al României”, 1901.
Cu vreo 1400 de locuitori, fundat de Negru-Vodă cu 12 munteni veniţi din Munţii Vrancea. Ca răsplată pentru bravura cu care s-au luptat în războaiele sale, Negru-Vodă-i dărui cu moşii şi alte privilegii. Satul Rucăr e cel mai bogat în hrisoave domneşti, prin care se recunosc drepturile de proprietate ale locuitorilor. Între ele se găseşte unul de la anul 1602, dat de Şerban-Vodă, altul de la 1628, de Ilieş-Vodă, precum şi unul dat de Matei Basarab la anul 1634. Aproape de Rucăr, Vladislav Basarab, domnul Munteniei, a bătut cumplit pe regele Ungariei Ludovic. Portul rucărencelor e cel mai frumos şi bogat din ţară.
Vedere pe pârâul Dâmbovicioara, Muscel
Foto: Alexandru Antoniu, „Vedere pe pârâul Dâmbovicioara, județul Muscel”. „Albumul General al României”, 1901.
Pe pârâul Dâmbovicioara, pe drumul ce duce la vestita peşteră cu acelaşi nume, sunt mai multe întinsuri mici unde se strâng de pe văile şi pârâiaşele munţilor butucii de brad tăiaţi de prin păduri.
Peştera Dâmbovicioara, judeţul Muscel
Foto: Alexandru Antoniu, „Peştera Dâmbovicioara, judeţul Muscel”. „Albumul General al României”, 1901.
Aproape de hotarul ţării, pe malul stâng al pârâului Dâmbovicioara, se găseşte prea frumoasa şi marea peşteră care este vizitată în timpul verii de foarte multă lume. Drumul, cu stâncile lui impunătoare şi cu munţii îmbrăcaţi în păduri de brad, prezintă o serie de tablouri încântătoare. Călătoria se face în mare parte chiar pe matca râului cu inteligenţii cai munteneşti. Interiorul peşterii este splendid cu stalagmitele şi stalactitele lui.