Cât am stat de vorbă cu soţii Bidian la marginea lanului de lavandă, într-un parfum paradiziac împrăştiat de briza unui vânticel timid, de seară de început de iulie, în pauza dintre episoadele de zăpuşeală, au venit, pe rând, câteva familii amatoare de fotografie în tendinţe. Sunt pe val încă pozele realizate în holdele liliachii, al căror aspect spectaculos, generat de întinderea colorată într-o nuanţă vibrantă, regală, este eclipsat de mirosul îmbătător. Asta-i mireasma Raiului, îţi zici în momentul în care ajungi în vecinătatea câmpului cultivat cu lavandă, unde nările îţi sunt inundate de o aromă formidabilă, cu care ar putea să rivalizeze doar caprifoiul sau lăcrămioara. Comparaţia e după gustul autorului acestor rânduri, fiecare având libertatea de a raporta acest balsam pentru simţul olfactiv la parfumul floral preferat. Cultura de lavandă din satul Valea Stânii, comuna Ţiţeşti, este cu adevărat un loc terapeutic pentru simţurile obişnuite cu urbanul îmbâcsit, delectându-le cu miros, cu frumos, cu mişcare dintr-un capăt în celălalt al plantaţiei viorii, la marginea căreia te aşteaptă o bancă pitită după un pâlc de arbori umbroşi.
- Soţii Bidian şi-au găsit o ocupaţie după pensionare: o cultură de lavandă în satul Valea Stânii din comuna Ţiţeşti
Fotografia preponderent amatoare în lanul de lavandă este funcţia secundară a culturii, pe care Mariana şi Ovidiu Bidian au dezvoltat-o pentru a avea o ocupaţie după pensionare. Nu vă gândiţi că e un moft comercial destinat amatorilor de poze inedite postate pe reţelele de socializare. Nicidecum! Soţii Bidian muncesc, împreună cu copiii, cinci persoane, de le „sar capacele”, vorba românului. Şi se vede după mâinile crăpate truda investită în întreţinerea lavandei, care, la fel ca orice altă cultură, trebuie îngrijită, ca să-ţi ofere produsul dorit.
În 2018, după ieşirea la pensie a lui Ovidiu Bidian, şeful Gării Schitu Goleşti, oamenii şi-au propus un alt început. Şi personal, şi profesional, îi putem spune, punând bazele acestei culturi de lavandă pe un teren moştenit de doamna Mariana de la mamă, în comuna Tiţeşti, unde este casa părintească. Doamna Mariana, impiegat de mişcare la Combinatul de Lianţi, a ieşit din activitate înaintea soţului.
Până în urmă cu zece ani, au locuit la Câmpulung, după care s-au retras la Schitu Goleşti. De şase ani, de când au înfiinţat plantaţia de lavandă, sunt pe drumuri între Schitu Goleşti şi Ţiţeşti, şi la muncă, şi la supraveghere, şi la primirea celor dornici de albume foto în decorul de poveste.
Terenul cu lavandă, de 5.000 de metri pătraţi, având în vecinătăţi tradiţionalul porumb, se găseşte în apropierea unui pârâu, având astfel sursa de apă asigurată. „Acum se ridică uleiul şi de aceea are mirosul puternic.”, ne-a lămurit doamna Mariana de ce se simte atât de intens izul căruia i te predai rapid. În 2024, înflorirea a fost grăbită de căldura instalată devreme, o parte din straturi fiind „pe trecute”. „Codreanca” este soiul de bază al culturii, un soi autohton, rezistent, adaptat climei noastre. Soţii Bidian au testat şi alte soiuri recomandate de procesatorul lavandei cu care colaborează ei, dar n-au adaptabilitatea „Codrencei”, căreia îi priesc şi solul, şi clima.
Săptămâna viitoare, fiind vremea ei, lavanda va fi recoltată şi dusă la Călăraşi, pentru a fi procesată cu ajutorul unei instalaţii de distilat şi transformată în produsele pe bază de lavandă: ulei de lavandă şi apă de lavandă. Al treilea produs în care este valorificată planta sunt săculeţii parfumaţi care împrospătează mirosul în interiorul şifonierelor, plus că ţin moliile la distanţă.
Întreţinerea lavandei presupune un efort ca la orice altă cultură. Adică buruieni scoase şi stând în genunchi, şi dând cu sapa, şi cu motosapa, lucrătorii fiind doar cei ai casei, căci nu se mai găsesc oameni dornici să muncească la câmp. „Din martie, trebuie să stai aplecat în permanenţă. Am săpat-o de câte cinci ori! Dacă o laşi şi au năpădit-o buruienile, s-a terminat! Ovidiu a intrat cu motosapa, eu cu sapa… pe urmă, fiecare plantă trebuie luată în braţe şi scos de sub ea… căci a fost volbură! Aşa cum sunt buruienile în porumb, aşa şi aici.”, ne povestea Mariana Bidian.
- Plantaţia soţilor Bidian are avantajul de a fi încă un decor nealterat de comercialul cerut de vizitatori
Una dintre marile calităţi „artistice” ale lanului de lavandă este că n-a fost alterat încă de comercialul cu care alţi proprietari de culturi similare au căutat să le facă pe plac turiştilor dornici de mai mult. „Mai mult” nu înseamnă neapărat şi frumos într-o imagine în care naturalul oferit cu generozitate de un spaţiu minunat, creat de nişte oameni harnici, este de ajuns. Dacă vizitatorii doresc, găsesc şi aici „recuzită” pentru şedinţele foto inspirate de ce au făcut alţii. Dar vă repet: este suficient ce oferă natura, fiind de prisos „briz-briz-uri” care încarcă inutil o fotografie.
În ţară, după cum, probabil, aţi remarcat vizionând imagini pe internet, cultivatorii de lavandă au exploatat la maximum potenţialul turistic al proprietăţilor căutate pentru sesiuni foto profesioniste, dar şi de către amatori, fiind o oportunitate de a-şi promova produsele. Căci nimeni nu cultivă lavandă doar ca să vină lumea să facă poze în ea. De aceea au creat o afacere turistică în regulă prin „logistica” pusă la dispoziţia turiştilor cuceriţi de ambianţă şi prin evenimentele organizate.
Soţii Bidian, oameni discreţi, n-au fructificat la valoarea reală frumuseţea locului, care are toate atributele de a atrage musafiri tot cum atrag tufele înmiresmate mulţimea de albine. Dar, şi în cazul lor, s-a dus vestea că oferă tabloul ideal pentru amatorii de fotografie şi, atunci, sunt căutaţi, fiind aproape şi de Piteşti, şi de Mioveni, şi de Câmpulung.
- Sunt irezistibile imaginile cu pui de căprioară, „Coada Rândunicii” şi copii veseli zburdând prin lavandă
Ovidiu Bidian este el însuşi pasionat de fotografie dintotdeauna şi îi şi iese. Cât ne-am relaxat la marginea splendorii mov, în boarea ameţitoare, domnul Bidian ne-a arătat pe tabletă care-i plăcerea lui: să filmeze şi să fotografieze fluturii care sporesc senzaţia de încântare pe care o ai plimbându-te printre tufe, în zumzetul albinelor. Roiuri întregi sunt cantonate pe acest teren prielnic lor, dar n-au nicio treabă cu cei care le pătrund pe teritoriu. Poţi să te plimbi fără grijă ori teamă de înţepăturile insectelor care îşi văd de ale lor. Ochiul rafinat al lui Ovidiu Bidian a surprins în imagini de vis „dansul” fluturilor deasupra pâlcurilor florale ademenitoare, „acaparate” de familiile de albine. „Coada Rândunicii”, în special, este o frumuseţe!
Ce nu filmează domnul Ovidiu filmează camera de supraveghere video care, într-o dimineaţă devreme, a surprins un pui de căprioară hoinărind prin lanul de lavandă. Urme de cerbi şi căprioare au găsit în fiecare an, dar acum, datorită sistemului de monitorizare, au şi dovada prezenţei lor. La concurenţă cu drăgălăşenia ieduţului este bucuria copiilor ţopăind printre rândurile aliniate disciplinat. Când au oaspeţi din rândul copiilor, cum au fost cei de la şcoala din localitate, veniţi într-un grup consistent, ca să se umple de încântare la ei acasă, soţii Bidian au adus un pavilion în mijlocul plantaţiei, pentru a-i proteja de soarele neiertător în această vară încinsă.
Deşi festinul pentru nări şi ochi era un tratament cu efect garantat, domnul Ovidiu a plusat cu o „doctorie” specială: prestaţia vocală şi la pian a nepoatei sale Ioana Ruxandra. Ruxandra este numele pe care îl poartă produsele din lavanda cultivată de soţii Bidian, care au o motivaţie în plus – una de suflet – de a îngriji cultura aflată la vreo 26 de kilometri de casă.
Magda BĂNCESCU
