O expoziţie-eveniment, rezultat al colaborării a trei instituţii de cultură – Muzeul „Theohari Antonescu” din Giurgiu, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti şi Muzeul Municipal Câmpulung -, este deschisă, în acest moment, la Secţia de Etnografie şi Artă Populară Câmpulung, sub denumirea îmbietoare pentru cei care apreciază arta populară: „Au decorat casa”. Au decorat încăperile frumosului conac câmpulungean zeci de ştergare, peretare, velinţe, scoarţe şi vase ceramice, în jur de 90 de piese din Muscel, Argeş şi Vlaşca.
Deschiderea oficială a avut loc pe 8 iunie 2024, în cadrul manifestării „Între Sânziene şi simboluri solare”, organizată de Carmen Bârloiu, prin Centrul Cultural Oratia, al cărui preşedinte este, în parteneriat cu Muzeul Municipal Câmpulung şi Asociaţia Folcloriştilor Argeşeni „Constantin Rădulescu-Codin”, la Secţia de Etnografie şi Artă Populară, cu participarea grupului informal „Şezătoare Argeş”. S-au aflat în mijlocul doamnelor pasionate de cusut şi ţesut, adunate din nou de Carmen Bârloiu la masa de lucru, Adrian Sămărescu, preşedintele Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni „Constantin Rădulescu-Codin”, Sorin Mazilescu, prim-vicepreşedintele Asociaţiei, şi Ionică Pârvu, din partea Ministerului Culturii, invitatul special al lui Carmen Bârloiu şi al celor implicaţi în organizarea evenimentului.
Vom dedica acest articol vernisajului expoziţiei „Au decorat casa”, pentru ca muscelenii şi cei care sunt în trecere prin oraş să afle din vreme despre ea şi să vizioneze exponate unicat, în lunile iunie şi iulie, cât se vor afla la Câmpulung.
- Alexandru Oprea: „Această pasiune nu plăteşte facturile la curent şi gaze, nu plăteşte şcoala copiilor despre care ştim foarte bine că nu este gratuită”
Vernisajul a debutat cu mesajul managerului Alexandru Oprea privitor la subfinanţarea muzeelor din România şi, implicit, a celui de la Câmpulung, aliniat unui protest manifestat, luna trecută, printre altele, prin desprinderea de evenimentul naţional „Noaptea Muzeelor” şi organizarea unei versiuni proprii, „Seara muzeelor câmpulungene”.
„Organizăm aceste expoziţii temporare într-o perioadă în care sectorul muzeal s-a cam dumirit că face activităţi specifice din pasiune şi din dragoste de patrimoniu, pentru identitate şi pentru educaţia non-formală a celor care intră în muzee. Dar această pasiune nu plăteşte facturile la curent şi gaze, nu plăteşte şcoala copiilor despre care ştim foarte bine că în România nu este gratuită. Să nu uităm, totuşi, că această ramură a culturii, care este sectorul muzeal, este subfinanţată de 25 de ani. Vă mulţumim că prin participarea la aceste expoziţii temporare arătaţi, împreună cu noi, că această ramură ocupaţională, sectorul muzeal, contează. În condiţiile în care cultura are 0,01% din PIB, noi putem să facem evenimente. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă am avea puţin mai multă finanţare, indiferent dacă este la nivel local, regional sau naţional.”, spunea Alexandru Oprea în deschiderea acţiunii.
- Iustin Dejanu: „Nu cred că avem alt partener cu care să facem atât de multe manifestări, mai ales expoziţionale”
Iustin Dejanu, directorul Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, a vorbit în termeni apreciativi despre colaborarea statornică, începută de mai mulţi ani, cu Muzeul Municipal Câmpulung. „Sunt bucuros şi mândru de posibilitatea de a face proiecte împreună cu Muzeul Câmpulung. Nu cred că avem alt partener cu care să facem atât de multe manifestări, mai ales expoziţionale. Niciodată nu ne-a refuzat, întotdeauna a venit alături de noi. Şi acum avem la Muzeul Goleşti expoziţii ale Muzeului Câmpulung, care are un patrimoniu deosebit. Îi felicit pe câmpulungeni şi musceleni că au un asemenea muzeu şi un asemenea manager. Sper să-l aveţi cât mai mult.”, a afirmat acesta.
În opinia lui Iustin Dejanu, partea subfinanţată este cea a salariilor. „Altfel autoritatea noastră ne-a finanţat destul de bine şi, pentru prima dată, bugetul acestui an a fost exact cât am cerut. Niciodată nu mi s-a întâmplat să fac o solicitare la Consiliul Judeţean şi să primesc toţi banii. În acest an, i-am primit pe toţi. Acest lucru ne-a permis să facem foarte multe lucrări, în primul rând, de protejare a patrimoniului. Mă refer la schimbarea învelitorii la multe dintre casele tradiţionale de la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii.”, a adăugat directorul Iustin Dejanu.
Muzeul Goleşti a contribuit la realizarea expoziţiei „Au decorat casa” cu 40 de ţesături din zona Argeşului, în principal, şi a Muscelului şi piese de ceramică.
- Alexandra Cristică: „Piesele vechi prezintă motive geometrice, iar cele mai noi, motive florale: vrejul cu frunze şi flori, ghiveciul cu flori. Ca flori separate, avem garoafa şi trandafirul, iar ca fructe, ciorchinele de strugure”
Despre expoziţie au vorbit cele două muzeografe implicate în organizarea ei, Alexandra Cristică, din partea Muzeului „Theohari Antonescu” din Giurgiu, şi Sanda Safta, şefa Secţiei de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Câmpulung. Fiind invitată a Câmpulungului, vom începe cu prezentarea asigurată de Alexandra Cristică. „Piesele textile şi ceramice din zona Vlaşca datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX. Este vorba despre o serie de peretare şi velinţe. Decorul acestora în zona noastră era, în general, din dungi multicolore, care se reiau de la un capăt la altul al ţesăturii. Avem expuse şi o serie de scoarţe. În zona noastră, motivul roţii se repeta, o succesiune de romburi forma astfel de roţi. De multe ori, erau întrerupte central de alte motive, cum ar fi motivul pistornicului. Am expus, de asemenea, ştergare care, în Vlaşca, sunt de dimensiuni foarte mari. Piesele vechi prezintă motive geometrice, iar cele mai noi, motive florale: vrejul cu frunze şi flori, ghiveciul cu flori. Ca flori separate, avem garoafa şi trandafirul, iar ca fructe, ciorchinele de strugure. Aceste motive se repetau în ambele capete ale ştergarului. Avem şi piese ceramice care, în zona noastră, erau realizate în special pentru uz. Cumva valoarea lor o dădea forma şi mai puţin decorul. Sper să vă încânte expoziţia şi vă aşteptăm cu mare drag la Muzeul din Giurgiu oricând aveţi ocazia, mai ales acum că este vară.”, a transmis Alexandra Cristică, muzeograf în cadrul Muzeului „Theohari Antonescu” din Giurgiu.
- Sanda Safta: „Expoziţia conţine aproximativ 90 de bunuri culturale ale celor trei zone etnografice: Argeş, Muscel şi Vlaşca”
Cele mai multe amănunte au fost furnizate de Sanda Safta, şefa Secţiei de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Câmpulung, care vă aşteaptă în lunile iunie şi iulie cu o colecţie de sărbătoare. Prezentarea sa s-a referit la conceptul expoziţiei „Au decorat casa”, o continuare a parteneriatului închegat între cele trei muzee: Muzeul „Theohari Antonescu” din Giurgiu, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti şi Muzeul Municipal Câmpulung. „Anul trecut, am deschis expoziţia de „Noaptea Muzeelor”, „Din comorile zonei etnografice Vlaşca”, având ca tematică portul popular, atât femeiesc, cât şi bărbătesc, al acestei regiuni. În acest an, ne-am propus să schimbăm puţin tematica, pentru că, în urma unei vizite efectuate în septembrie, când în expoziţia noastră au fost prezentate costume populare din Argeş şi Muscel, mi-a plăcut foarte mult Secţia de Etnografie. Atunci, mi-a venit această idee, pe care am pus-o la cale împreună cu colega mea.”, spunea Sanda Safta.
Tematica aleasă pentru manifestarea expoziţională de la Câmpulung: decorarea casei, care avea un rol esenţial. Expoziţia conţine aproximativ 90 de bunuri culturale ale celor trei zone etnografice: Argeş, Muscel şi Vlaşca. „Sunt piese frumos decorate, de o coloristică impresionantă. Avem expuse foarte multe ştergare, care erau atât pentru uz casnic, se foloseau la treburile gospodăreşti, dar aveau şi rol decorativ. Ştergarul se punea deasupra icoanei sau deasupra scoarţei, în camera bună, cum avem şi noi în „casa mare”, şervetul ţinut sau şervetul sărit. O parte dintre aceste şervete sunt ţesute, altele, cusute cu motive geometrice, zoomorfe şi florale. Şervetele de uz casnic erau mai micuţe ca dimensiune şi foarte puţin sau deloc ornamentate, pe când cele decorative au până la aproape doi metri. Sper să vă placă modul de etalare în care am reuşit să le aranjăm. Alt lucru caracteristic zonei Vlaşca: aşternuturile de pat realizate din câlţi. Dacă veţi analiza bine aceste piese, o să vedeţi că există atât asemănări între cele trei zone, ca motive, dar şi deosebiri.”, a încheiat Sanda Safta, lansând invitaţia celor care îndrăgesc arta populară să treacă pragul Muzeului de Etnografie, pentru a admira frumuseţi din casele unor femei vrednice.
Magda BĂNCESCU