Singurul consilier care a lăsat impresia că trăieşte cu picioarele pe pământ, la discuţia despre majorarea tarifelor percepute de societatea Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL, a fost Dan Şain. Într-un dialog despre rentabilitatea unei societăţi comerciale, cum este SRL-ul Consiliului Local, se simte diferenţa între consilierii care au activităţi private şi bugetari, pe care nu-i interesează eficienţa muncii, reflectată într-un rezultat financiar mulţumitor pentru „patronat” şi comunitatea locală.
Gândirea majorităţii aleşilor care încasează leafă de la stat este condusă de principiul – cel puţin, aceasta este impresia până când vom vedea anunţatele schimbări – că „merge şi aşa”. Merge, dar merge prost, şi asta din cauză că este prea mare deranjul de a se concepe un program de eficientizare a unui domeniu inert. Program care, după cum am auzit la dezbaterea din 30 mai 2024, va fi aplicat după ce activitatea comercială se va desfăşura într-o hală nouă.
Pe lângă păguboasa mentalitate privitoare la o inerţie care… de ce să fie tulburată?, mai este un motiv pentru care conducerea Pieţelor şi o parte a aleşilor nu se obosesc să facă societatea rentabilă: convingerea greşită că serviciile şi societăţile administraţiei publice locale au caracter social. Adică, buni – răi, utili – inutili, angajaţii trebuie păstraţi până la ultimul, ca să nu-şi piardă salariile.
- Dan Şain: „Am spus de atâtea ori că trebuie să restructureze societatea. Nu poate fi o societate socială. Sau o numim socială şi toate veniturile se duc pe salarii”
Acum, n-a spus nimeni – n-a spus-o nici Dan Şain – că lucrătorii Pieţelor sunt bine plătiţi, că n-ar munci ori că n-ar merita lefuri mai atractive. Dar realitatea salarială nu este nici atât de neagră pe cât a prezentat-o Eduard Boeru, directorul SC Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL, care uită că bonurile de masă sunt tot un beneficiu salarial, acordat în completarea retribuţiei lunare a beneficiarului.
Pentru partidul din care face parte, PNL, este total neinspirat momentul în care s-a trezit şeful Pieţelor să ceară taxe mai mari percepute comercianţilor care vând în piaţă. Taman în campanie electorală! În fine, cine suntem noi să-i contrazicem strategia cu care punctează la imaginea liberalilor cărora le zornăie de coadă „tinichelele” blocării cu repetiţie a bulevardului?! Şi-apoi cu asemenea antecedente sabotoare, ce rău poate să le mai facă nişte amărâte de taxe „zbârlite” în detrimentul cumpărătorului?!
Propunerea de mărire a tarifelor pieţarilor a avut la bază raportul înaintat, pe 29 aprilie 2024, de Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL, prin reprezentantul legal Eduard Boeru. În documentaţia de şedinţă, care susţine proiectul de hotărâre, n-am găsit niciun argument din care să reiasă necesitatea creşterii taxelor. Am înţeles doar că s-a discutat şi că s-a votat în Adunarea Generală a Acţionarilor şi cu asta-basta! Ba chiar s-a încercat, la un moment dat, să i se închidă gura lui Dan Şain, cum că, dacă există o hotărâre AGA, nu-şi are rostul „zgomotul” din Consiliul Local. Altfel spus, dezbaterea în plen să fie eliminată dacă s-a votat chestiunea delicată într-o şedinţă cu uşile închise.
Dialogul în Consiliul Local s-a purtat preponderent între consilierul POL Dan Şain şi directorul Eduard Boeru care, evident, şi-a apărat propunerea de majorare a tarifelor. „Nu văd necesitatea majorării tarifelor, în condiţiile în care, în afară de majorarea tarifelor, nu văd nicio altă măsură de eficientizare a societăţii. Niciuna! În acest moment, proiectul de buget pe care îl prezintă apare în felul următor: 65% din veniturile societăţii sunt cheltuieli salariale şi vreo 26% materiale. Nu au deloc profit de ani de zile. Am spus de atâtea ori că trebuie să restructureze societatea. Nu poate fi o societate socială. Sau o numim socială şi toate veniturile se duc pe salarii. Dar nu văd altă măsură decât scumpirea tarifelor.”, a afirmat Dan Şain.
- Taxele cresc ca să poată creşte salariile celor de la piaţă
În opinia iniţiatorului demersului de creştere a taxelor imputate comercianţilor, majorarea este, de fapt, o indexare cu indicele inflaţiei. „Tarifele au crescut cu 13,8%, exact cum a fost indexarea de Guvern la începutul anului. Noi am mers pe acelaşi tarif la începutul anului, pentru că era şi perioada de iarnă, nu ştiam când va începe proiectul la piaţă. Creşterea este mică, zic eu. Tarifele se măresc cu 2 lei, doar la spaţiile comerciale închise este o creştere de 4 lei, de la 33 lei, la 37 lei.”, a precizat acesta.
El a apărat şi chestiunea profitului, care s-a cifrat la 141.000 de lei, din care 50% au fost distribuiţi administraţiei publice, iar diferenţa a rămas la dispoziţia pieţei, pentru reparaţii şi alte nevoi.
Motivaţia scumpirii taxelor a sunat astfel. „Societatea noastră nu poate funcţiona cu un buget de 1,4 milioane lei pe an, cu 13 salariaţi. Avem 14 posturi, dar unul este vacant. Noi avem 9 salariaţi sub salariul minim pe economie, la 3.600 lei brutul. De aceea am solicitat indexarea tarifelor.”, mai spunea Boeru, raportându-se la salariul minim de 3.700 de lei, în vigoare de la 1 iulie.
Mărirea costurilor, ca, de pildă, scumpirea serviciului de preluare a gunoiului cu 25%, şi creşterea salariului minim pe economie cu 20% au fost motivele enunţate de Eduard Boeru, pentru a justifica măsura aplicată pieţarilor. Care, susţine el, au tot scumpit mărfurile cu sau fără taxe crescute. Şi cam aşa e.
„Dumneavoastră aţi solicitat indexarea tarifelor. Eu vă spun că indexarea tarifelor la piaţă duce la scumpirea produselor. Pentru că este simplu. Plătesc chirie mai mare, mult mai mare, un euro pe metrul pătrat, chiria unei societăţi comerciale, contează. Este un cost care nu vă gândiţi că-l vor suporta comercianţii, ci îl vor translata în produse.”, a anticipat Dan Şain ce îi aşteaptă din nou pe cumpărători.
- „Acolo am văzut o pierdere a banului public şi a unui eventual profit al Primăriei, care înseamnă al Câmpulungului”
Potrivit şefului Pieţelor, eficientizarea societăţii s-a făcut prin reducerea de personal, de la 18 angajaţi, în 2020, la 13, în prezent. „Hai să eficientizăm munca! Avem 1,4 milioane de lei cifră de afaceri. Avem 13 angajaţi efectiv, 14 posturi. (…) Acum patru ani, când am intrat în Consiliul Local, am spus aşa. Este ultima şedinţă la care particip până nu văd că piaţa vine cu un plan de redresare. Pentru că acolo am văzut o pierdere a banului public şi a unui eventual profit al Primăriei, care înseamnă al Câmpulungului, deoarece 18 angajaţi la 1,4 milioane lei venituri este foarte mult.”, a continuat discuţia Dan Şain.
Eduard Boeru este, fireşte, de altă părere. „La o societate de mărimea noastră, cu venituri atât de mici, nu putem să ne desfăşurăm activitatea. Avem trei puncte de lucru. Lucrăm de dimineaţa, de la 7 până la 7 seara, şi în ture. Dacă dumneavoastră credeţi că un singur om poate să facă două ture şi să lucrăm şapte zile din şapte, e complicat. Trebuie să respectăm şi legea.”, a pledat acesta pentru colectivul pe care îl conduce.
„Trebuie să respectăm legea, asta-i clar. Nu e discutabilă. Eu, unul, aşteptam, de exemplu, să externalizaţi din servicii, ca să vă aducă la nivelul de cheltuieli civilizate ale unei societăţi. Aveţi cheltuieli foarte mari.”, a mai precizat Dan Şain, dând exemplul unuia dintre serviciile care pot fi externalizate: Contabilitatea, generatoare de cheltuieli de ordinul sutelor de milioane de lei. Potrivit acestuia, nu este singura măsură care poate ajuta societatea să rămână cu bani. Dar dacă i s-a sugerat din partea Executivului să aştepte construcţia pieţei noi, moment în care va debuta în forţă eficientizarea, a renunţat la expunerea celorlalte idei de a face profitabilă o activitate dezamăgitoare din punct de vedere al încasărilor.