Vine o vreme când nu te mai laşi amăgit de tinereţe şi înţelegi că nimic nu e veşnic… Dar amintirile nu trebuie să fie o povară… Trebuie să-ţi dea senzaţia timpului pe care nu l-ai pierdut şi pe care nu l-ai lăsat să treacă în zadar… Şi, chiar dacă vremea trece, faptele rămân mereu în inimile celor din jur!
Din păcate, astăzi, cerul mai primește o stea și, încet – încet, constelația oamenilor valoroși ai liceului nostru se mută la îngeri, pentru veșnicie… Așa e scris în legea firii: ca timpul să treacă neiertător, ca oamenii să treacă prin viaţă odată cu el şi să devină neputincioşi, sub povara anilor ce se adună rând pe rând. E scris în legea firii şi ca oamenii deosebiţi, cu calităţi alese şi suflete de aur, să nu fie prea uşor daţi uitării, ci să ne rămână ancoraţi, undeva într-un colţ de gând, ca icoane sfinte spre care alergăm să ne reculegem şi să ne reamintim clipe dragi ce ne-au furat lacrimi şi ne-au înaripat inimile cu iubire.
Dumnezeu a vrut ca două destine să se întâlnească şi să se contopească într-o simbioză durabilă, cât o viaţă de om, încununată – nu de puţine ori – de laurii victoriei: Liceul cu Program Sportiv şi directorul său, domnul profesor Constantin Staicu – omul care a ştiut că dacă va pune dragoste şi adevăr în ceea ce face, ceea ce va construi va dura o veşnicie. Mâini nevăzute au scris povestea celor două destine care, timp de 45 de ani, au respirat împreună, s-au bucurat şi au sorbit din Cupa Succesului, au strălucit, au ars şi s-au reinventat în locul unde povestea şi realul se succed, se înlocuiesc, se împletesc şi iarăşi se despart, într-un firesc dincolo de firesc, născând eroi.
Domnule Director…, într-o dureroasă realitate a orgoliilor, în care demnitatea, verticalitatea și onoarea au devenit calităţi extrem de rare, mai există, din fericire, oameni de bine în Liceul cu Program Sportiv din Câmpulung, care vă sunt recunoscători pentru fiecare moment petrecut împreună. Momentele dragi devin însă, de astăzi, preţioase amintiri de colecţie pe care le păstrăm în suflete cu regretul că aţi fi meritat mai mult de-atât!
Pentru ei sunteţi Omul care a scris cu condei de aur şi cerneală de azur, nu pe hârtie, ci pe zidurile şcolii noastre, ca scrisul să dureze în veci şi astfel, litera şi cuvântul au devenit cântec şi lumină pentru cei care au predat şi predau, au învăţat şi învaţă în Liceul cu Program Sportiv. Pentru aceşti oameni întruchipaţi cele mai nobile valori: înţelepciunea, adevărul, perseverenţa, devotamentul şi răbdarea şi sunteţi Omul care s-a dedicat şcolii, reprezentând-o cu eleganţă şi profesionalism.
Pentru ei rămâneţi directorul, profesorul, colegul, mentorul, OMUL Constantin Staicu – pe care Divinitatea l-a înzestrat cu har şi vocaţie, punându-i pe umeri dulcea ,,povară” a educaţiei. Nu puţine sunt clipele frumoase în care ne-am bucurat împreună de reuşite și în care şcoala a atins culmile succesului. Şi totuşi… dincolo de cuvinte rămân faptele dumneavoastră, care încununează o carieră impresionantă, cu rezultate remarcabile pe plan local, naţional şi internaţional, cu generaţii de oameni ce şi-au lăsat cu încredere sufletele în mâinile dumneavoastră, spre şlefuire. La fel de remarcabile sunt şi lucrurile frumoase pe care le-aţi realizat pentru şcoală, dar și sprijinul necondiționat în eforturile noastre de a ne forma în nobila meserie de făuritori de caractere.
Ar fi absurd şi nedrept să ignorăm faptele. Vă identificaţi cu Liceul cu Program Sportiv, o dovedeşte fiecare colţ care vă poartă amprenta, o spun cei ce şi-au însuşit sfaturile dumneavoastră ca pe nişte reguli de urmat, oameni care vă apreciază şi vă admiră pentru tăria de a spune lucrurilor pe nume, pentru entuziasmul şi devotamentul cu care aţi slujit şcoala, pentru calităţile alese şi sufletul nobil şi generos cu care aţi fost înzestrat… Pentru toate acestea… şi pentru multe altele… onoruri şi plecăciune!
Timpul trece grăbit sau mai leneş, visător sau zgomotos, dar mereu trece. Ia cu el fie bucuriile şi supărările, fie reuşitele şi eşecurile…, mereu ia ceva. Timpul trece şi lasă în urmă amintirile, însă nu ia VALORILE, ci le lasă moştenire! Iar şcoala noastră se poate mândri că, printre oamenii de valoare care i-au trecut pragul și care i-au pus pe frunte cununi de laur, vă aflaţi, la loc de cinste, şi dumneavoastră. A trăi în inimile pe care le lăsăm în urmă, nu înseamnă a muri!
Plecarea dintre noi este dureroasă și ne golește inimile pentru totdeauna. Ne veți rămâne însă, în amintiri, așa cum ne-ați obișnuit: discret, jovial, altruist și elegant în cuvânt și faptă.
Vă dorim ca drumul spre veşnicie să fie presărat cu flori şi vă asigurăm că noi toţi, cei care v-am cunoscut, nu vă vom uita niciodată. Deplângem, alături de familia greu încercată, pierderea unui om deosebit și îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să îl aibă în paza Sa veșnică și să mângâie inimile îndurerate.
Vă mulţumim, cu recunoștință, Domnule Director!
Întregul colectiv al Liceului cu Program Sportiv Câmpulung