Încurajată prin aprecierile lor de istoricul de film Manuela Cernat, actriţa Ileana Popovici şi regizorul Constantin Vaeni, Ilinca Mănescu şi-a făcut „intrarea” la Festivalul de Film Ceramus, deocamdată, cu un scurtmetraj regizat de ea. Momentul său a fost programat în ziua de închidere a evenimentului cultural al anului, când tânăra regizoare a avut ocazia să prezinte publicului muscelean un film personal, încărcat de emoţie, bine primit de spectatori şi, mai ales, de cele trei personalităţi ale cinematografiei româneşti aflate în sală. Ilinca Mănescu, fiica medicului Silviu Mănescu, mărturisea, într-o postare în care anunţa evenimentul de la Ceramus, că la Câmpulung şi-a petrecut cele mai multe vacanţe în copilărie. „MAMI” este primul scurtmetraj scris şi regizat de ea, tema filmului fiind copilăria consumată în anii ’90. Ilinca Mănescu este şi scriitoare, în 2021 publicând romanul „Copiii Ecosistemului”. Persoana care a trăit cel mai intens momentul Ilincăi a fost, cine altcineva, tatăl ei, medicul Silviu Mănescu, pe care emoţia puternică şi bucuria de asista la o realizare a fiicei l-au făcut să stea în picioare cât au durat proiecţia şi dialogul ei cu maeştrii artei filmului românesc.
- În 2021, Ilinca Mănescu a publicat romanul „Copiii Ecosistemului”
Ilinca Mănescu, născută în 1990, la Buzău, a absolvit două facultăţi. Influenţată de părintele său, un foarte bun medic neurolog, deţinătorul Clinicii „Clubul Sănătăţii” din Câmpulung, fiica a urmat cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. A dus Facultatea de Medicină până la capăt, a devenit medic specialist radiolog, însă nu practică profesia pentru care s-a pregătit timp de şase ani. În paralel cu rezidenţiatul, a urmat Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Departamentul Scenaristică – Filmologie.
De ce scenaristică? „Eu sunt pasionată de scris de când mă ştiu, a mărturisit Ilinca în faţa publicului de la Ceramus. Scriam poezii, poveşti, orice. Am continuat cu scrisul şi literatura, am şi publicat un roman la Editura Nemira, în 2021.” De ce filmologie? „M-am gândit că este ceva ce mi-ar plăcea să fac cu scrisul meu, să pot să-l aduc în formă de imagini, pentru că atinge mult mai mulţi oameni decât poate o carte.”, spunea tânăra regizoare şi scenaristă, conştientă că publicul, în special, cel tânăr, este mai captivat de imagine decât de text.
Această convingere n-a descurajat-o să scrie şi să publice un roman, „Copiii Ecosistemului”, despre care aflăm că a beneficiat de recunoaştere sub forma unei nominalizări la Festival du Premier Roman de Chambéry 2023. Festivalul Primului Roman, un eveniment cultural tradiţional în Europa, aflat, în acest an, la a 36-a ediţie, care aduce laolaltă scriitori francezi, englezi, italieni, spanioli, germani şi români, a avut loc, în luna mai, în Franţa.
Alte referinţe legate de Ilinca Mănescu furnizate de portalul Editurii Nemira, care i-a publicat romanul: “A participat la atelierele Creative Writing Sundays (Revista de povestiri) şi la programul „Prima Carte“ (Fundaţia Friends for Friends). A publicat articole şi cronici de film în SUB25, Film Menu, Acoperişul de sticlă, şi proză scurtă în Revista de povestiri şi în antologia KIWI (editor Marius Chivu, Polirom, 2021).” (https://nemira.ro/ilinca-manescu)
- Tânăra scriitoare, despre romanul său: „Copiii Ecosistemului” este absolut pentru toată lumea. Oricine poate să-l citească şi să găsească ceva interesant în el”
În calitate de scriitoare, Ilinca Mănescu le destăinuia celor care îi împărtăşesc şi îi înţeleg pasiunea că îi place să se joace cu registrele. În anul în care a publicat primul roman, era încă studentă la U.N.A.T.C., la Scenaristică – Filmologie, şi experimentase deja conceperea unor scenarii.
Într-un scurt interviu acordat pentru blogul Cărtureşti, „Raftul de debut”, în primăvara anului trecut, Ilinca Mănescu făcea o confesiune despre utilitatea primei facultăţi absolvite pentru cariera sa dedicată condeiului. „Mai degrabă, folosesc experienţa şi cunoştinţele pe care le-am acumulat acolo (n.r. la Medicină) în literatura pe care o scriu.”, spunea aceasta.
„Copiii Ecosistemului” este, din punctul meu de vedere, o distopie profund umanistă, tocmai pentru că oferă o viziune paradoxal optimistă asupra viitorului umanităţii. Am început să scriu acest roman din nevoia mea de a mă poziţiona faţă de lumea în care trăiesc. N-a fost uşor. A durat câţiva ani, de la primele notiţe, până la publicare, pentru că a trebuit să trec eu printr-un şir destul de lung de procese de asumare şi de conştientizare. Cred că romanul meu este destul de senzorial şi oferă un fragment dintr-un univers fascinant, dar şi imperfect, la fel ca lumea în care trăim astăzi, dar cu puţin mai multă speranţă. Este un roman queer, pentru că şi eu sunt o persoană queer şi mă bucur că am reuşit să ofer o voce anumitor sensibilităţi şi poveri ale comunităţii queer din România, în această zonă a literaturii speculative mainstream. (…) Pentru mine, debutul meu este foarte multă invitaţie la dialog. Mulţi dintre cei care au citit deja romanul au avut păreri împărţite. Unora le-a plăcut povestea de dragoste, altora le-a plăcut cum este construit universul, alţii au fost încântaţi de hibridizarea stilistică a genurilor, ceea ce mă face să cred că romanul meu, „Copiii Ecosistemului”, este absolut pentru toată lumea. Oricine poate să-l citească şi să găsească ceva interesant în el.”, relata Ilinca la „Raftul de debut”.
- „M-am simţit binevenită aici, am primit foarte multe încurajări de la trei personalităţi ale cinematografiei româneşti şi apreciez foarte mult această generozitate”
Revenind la maratonul filmelor şi al muzicii de la Ceramus, combinat cu teatru şi poezie, scurtmetrajul Ilincăi Mănescu a fost primit cu o stare pozitivă de publicul curios să vadă realizarea Ilincăi plasată între operele unor titani ai cinematografiei româneşti. Bucuria tinerei regizoare a fost că a reuşit să transmită o emoţie personală, redată în filmul său, MAMI, publicului care a reacţionat într-o manieră încurajatoare pentru autoarea aflată la începutul unei cariere în cinematografie, domeniu în care, este convinsă, va activa şi ea.
Creatoarea scurtmetrajului a simţit că spectatorii săi au trăit împreună cu personajul drama unui copil, povestea fiind plasată, după cum am punctat la începutul relatării, în anii ’90. „Am simţit empatia publicului şi asta a contat foarte mult, pentru că filmul meu este destul de personal, vine cu emoţie foarte puternică, pe care am reuşit s-o transmit. Acesta a fost feed-back-ul din partea publicului. M-am simţit binevenită aici, am primit foarte multe încurajări de la trei personalităţi ale cinematografiei româneşti şi apreciez foarte mult această generozitate. Orice om aflat la început de drum are nevoie de acest gen de validare şi de solidaritatea breslei.”, a transmis aceasta.
Ilinca Mănescu semnează regia şi scenariul filmului şi tot ea a asigurat montajul.
Magda BĂNCESCU