Reclamaţia Ancăi Coşa, care îşi doreşte să devină Câmpulungul cel mai mare muzeu în aer liber din lume, le-a ridicat mingea la fileu liberalilor pentru un atac politic fără precedent. „Atac politic”, „luptă politică”, „proces politic”, oricare dintre cele trei sintagme descrie la fel de bine tărăşenia Bulevardului „Pardon” şi într-o relatare viitoare vom dezvolta caracterul politic al întregii acţiuni. Care n-a fost altceva decât o presiune josnică a liberalilor de a-şi asigura cel mai bun candidat pentru a recuceri Primăria Câmpulung în 2024. Oricât de făţarnic s-a manifestat prefectul Radu Perianu în declaraţii, negând jocul politic şi defilând cu „nelegalitatea” lucrării, tot ce s-a întâmplat pe scena unei piese abjecte, dar, mai ales, în culisele ei, n-a fost altceva decât o lovitură politică. Radu Perianu, secretarul general al PNL Argeş, este al doilea om al liberalilor în judeţ, după preşedintele Alina Gorghiu.
- Şeful ISC Ploieşti, Nicolae Oprescu, este un muscelean cu şcoala absolvită la Câmpulung
Terenul pe care liberalii au acţionat ca nişte hiene politice însetate de sânge a fost pregătit de Anca Coşa. Care, fie de capul ei, fie după capul altora, a făcut, pe 18 februarie 2022, reclamaţia de pomină la ISC. După Anca Coşa, candidat de serviciu la Primăria Câmpulung şi petentă de carieră cu timp de reclamaţii, după ce a rămas fără contracte cu administraţia publică locală, subteranul sitului istoric „musteşte” de vestigii, prin urmare, nu poţi să deranjezi comorile din adâncuri cu utilaje care făţuiesc ceea ce Liviu Ţâroiu numea „lucrare la talpă”. Adică nu construieşti, doar cosmetizezi ceea ce ai la orizontală, carosabil, trotuare şi aleea centrală. După ce a „rezolvat” Bulevardul „Pardon”, oferindu-l pe tavă liberalilor ca pretext de presiune politică asupra Elenei Lasconi, Coşa se pare că este zidul care opreşte continuarea amenajării Parcului „Kretzulescu”. Dar lăsăm acest subiect pe altă dată.
După Anca Coşa, următorul comportament care intrigă este cel al şefului Inspectoratului Regional în Construcţii Sud Muntenia, cu sediul la Ploieşti, de unde a venit controlul la Câmpulung. Inspector şef regional este Nicolae Oprescu, căruia Câmpulungul nu-i este deloc străin. Este născut la Schitu Goleşti şi a absolvit Liceul „Dinicu Golescu”.
Acum, nu spune nimeni că trebuia să favorizeze Primăria Câmpulung doar pentru că a făcut şcoala în oraşul nostru, dar nici să încurci, prin angajata trimisă în control, care le-a spus celor de aici să stea fără grijă, că documentul de control va fi înaintat Prefecturii spre termenul maxim legal de 30 de zile. Asta pentru a da o şansă administraţiei câmpulungene de a avansa lucrarea aflată în stadiul final.
Aceeaşi şansă o putea acorda Câmpulungului şi prefectul deschizând procesul tot în termenul maxim permis de lege de şase luni, nu într-o lună şi ceva de când a fost sesizat de ISC. Practica Prefecturii era de a iniţia astfel de acţiuni într-un interval de patru luni, or, în cazul Câmpulungului, viteza de reacţie a fost o premieră pentru instituţia condusă de Perianu.
- Procesul verbal a fost înregistrat la Primărie pe 21 martie 2022, iar pe 24 martie, prefectul era deja sesizat de ISC
ISC a acţionat cu o grabă similară celei cu care Perianu a deschis acţiunea la Tribunalul Argeş. Vă amintim că, pe 18 martie 2022, ISC a venit în control şi, în aceeaşi zi, a fost întocmit procesul verbal de control. Ce este important de ştiut: angajata ISC, Iliuţa Stoian, trimisă la Câmpulung, a fost colegă de facultate cu Nicoleta Şerb, de la Urbanismul Primăriei Câmpulung. Ce emoţii le-a produs revederea! Ce atmosferă prietenească s-a creat! Care le-a dat celor de aici încrederea în cele afirmate de angajata ISC: şi anume că nu va sesiza Prefectura într-un termen mai scurt de 30 de zile, ca Primăria să obţină câteva săptămâni de lucru în plus.
Documentul de control a fost înregistrat la Primăria Câmpulung pe 21 martie 2022, iar pe 24 martie, după trei zile, ajungea la prefect! Trei zile, repetăm, deşi angajata ISC le-a dat speranţa celor de la Câmpulung că o va face în 30 de zile. ISC, condus la Ploieşti de un om cu rădăcini câmpulungene şi şcolit în oraşul nostru, a acţionat cu aceeaşi grabă suspectă – al cărei motiv, însă, l-am aflat şi înţeles la scurt timp – cu care Radu Perianu deschidea, pe 16 mai 2022, procesul pentru anularea autorizaţiei de construire a Bulevardului „Pardon”.
- Câţi s-au bucurat la gândul că instanţa va hotărî aducerea bulevardului la stadiul iniţial!
Argumentul suprem al magistratului de la Tribunalul Argeş, care nădăjduim că va fi păstrat şi la Curtea de Apel dacă Perianu şi PNL continuă sabotarea Câmpulungului, a fost stadiul avansat al investiţiei – stadiul final – în care nu se mai justifică anularea autorizaţiei de construire. Adică o gândire sănătoasă este să permiţi finalizarea lucrării, nu să obligi autorităţile s-o ia de la capăt. Şi când te gândeşti că au fost atâţia care şi-au frecat mâinile de bucurie că, în caz de victorie a lui Perianu, se va demola tot ce s-a lucrat, ca să se aducă bulevardul la stadiul iniţial!
Când prefectul a declanşat litigiul, constructorul George Răuţoiu, una şi aceeaşi persoană cu proiectantul lucrării bulevardului, mai avea nevoie de două luni de lucru. Intenţia acestuia era de a preda investiţia înainte de Zilele Câmpulungului 2022. Dacă liberalii pun punct şicanelor abominabile prin care au blocat, de aproape un an, un şantier în desfăşurare, este posibil ca bulevardul să fie gata de Zilele Câmpulungului 2023.
Liberalii câmpulungeni, complici cu prefectul Radu Perianu, ale cărui planuri le-au cunoscut de la început, ar putea măcar acum, în ultimul ceas, să pună punct atitudinii anti-Câmpulung şi să-i ceară acestuia să se oprească. Un eventual recurs înseamnă lungirea cu câteva luni a chinului câmpulungenilor, victimele procesului politic, ale cărui dedesubturi le vom dezvolta în curând. „E.M.”