Versurile cu care Radu Enăşescu îşi delecta colegii de la Romturingia, la aniversările organizate în cadrul firmei, au fost adunate între coperţile realizate cu umor înţepător, pe măsura conţinutului, de către caricaturistul Bogdan Petry. În preziua marcării naşterii colosalului poet Mihai Eminescu, ale cărui rădăcini botoşănene sunt comune cu ale scriitorului adoptat de Muscel, Radu Enăşescu a prezentat publicului câmpulungean cea de-a patra carte apărută într-un timp scurt. Într-un timp foarte scurt faţă de precedenta lansare – „botezul” literar, constând în trei lucrări, „Lumini în asfinţit”, „Bulevardul „Pardon” şi „Domn’ Petrică, doctorul satului” – consumată în luna august a anului 2022. La început de 2023, conform angajamentului asumat vara trecută, Radu Enăşescu a adăugat colecţiei Bibliotecii Municipale „Ion Barbu”, locul noii lansări de carte, volumul „Romturingia, mon amour”. Sâmbătă, 14 ianuarie 2023, foştii colegi de la Romturingia, alături de care s-a aflat managerul Stelian Ion, au constituit publicul prezentării volumului de poezii care amplificau atmosfera de bună dispoziţie a evenimentelor amicale din cadrul companiei.
- Romturingia a fost dragostea vieţii sale profesionale
Scriitoarea Maria Chirtoacă, colegă cu soţia lui Radu Enăşescu, profesoara Petruţa Enăşescu, a realizat şi de această dată prezentarea cărţii, la fel ca la precedentele, cuvintele sale fiind impulsul necesar pentru autor de a reveni foarte repede în atenţia amatorilor de lectură de bună calitate. În titlul cărţii, „Romturingia, mon amour”, Maria Chirtoacă spunea că simte şi sensibilitate, şi amiciţie, şi ironie, dar în sensul bun al cuvântului. Poeta câmpulungeană s-a arătat puţin contrariată că Radu Enăşescu nu a declarat ARO ca fiind dragostea (profesională) a vieţii sale, lucru care lasă să se subînţeleagă multe.
„Este clar că poetul are recunoştinţă şi iubire sinceră faţă de această firmă, faţă de patron şi colectivul în care a lucrat. (…) În carte sunt dedicaţii frumoase şi, uneori, cu iz de autopersiflare, dar este plină de dragoste. Începe cu o cronică în versuri, în care face un fel de elogiu familiei patronului său, pe care îl numeşte când „El Comandante”, când „Sultanul”, când „Sfântul”, pe care îl iubeşte. Sunt prezentate atât bucuriile, cât şi micile necazuri. Cu toate că spune că atunci când se supără şeful trebuie să-ţi faci valiza, când este plecat, stă cu mâna „streaşină” şi îl aşteaptă. Îi duce dorul. Despre doamna Vali scrie că este „foc de elegantă”, că este graţioasă, ba chiar o compară cu soţia lui Bush, care „păleşte ca un spanac în timp de vară în faţa doamnei Vali”.”, „deconspiră” Maria Chirtoacă puţin din conţinutul cărţii în care apar portretele multor colegi din familia Romturingia, în mijlocul cărora Radu Enăşescu şi-a petrecut ultimii zece ani ai vieţii profesionale.
„Spre sfârşit, tonalitatea se schimbă. Bucuria trăirii în colectiv se transformă în melancolie şi tristeţe atunci când se apropie vârsta pensionării, când îşi lasă colegii şi prietenii, când simte că timpul trece şi că nu-l mai aşteaptă zilele frumoase din tinereţe.”, a afirmat scriitoarea Maria Chirtoacă.
- „Romturingia era ca o familie. Atunci când oameni răi au distrus ARO, nişte oameni cu suflet au făcut această societate şi au angajat salariaţi de la ARO”
Legătura caricaturistului şi epigramistului Gheorghe Mitroiu cu „Bill” coboară în timp cu vreo 50 de ani, pe când erau colegi la Uzina ARO. „Bill” a jucat teatru în tinereţe, a dezvăluit un amănunt neştiut al doilea orator al lansării de carte. O carte despre care Gigi Mitroiu spunea că a apărut în condiţii grafice deosebite, pentru care aprecierile i se cuvin editorului Marius Bascacov. Pe copertă se recunoaşte „pana” maestrului Bogdan Petry, care i-a imortalizat plastic pe managerul firmei Romturingia, ca un paşă, în timp ce autorul cărţii îi flutură o frunză de finic pentru a-l răcori.
Gheorghe Mitroiu este cel care i-a dat „brânciul” artistic pentru a se aşeza la masa de scris şi a da forma unor cărţi scrierilor sale adunate în timpul vieţii. „Un om despre care nu aş fi bănuit că are atâta potenţial a activat şi în brigada artistică. Este fenomenal şi vă avertizez că va scoate multe cărţi. Important este că s-a apucat de treabă şi că nu are frână. Această carte s-a născut din amintiri. Nimeni nu va putea „aresta” paradisul amintirilor noastre. V-am „ameninţat”: el va mai scrie şi ne vom mai întâlni de foarte multe ori.”, este convins Gigi Mitroiu.
El a povestit şi cum s-a născut ideea cărţii „Romturingia, mon amour”. „Romturingia era ca o familie. Atunci când oameni răi au distrus ARO, nişte oameni cu suflet au făcut această societate şi au angajat salariaţi de la ARO. Romturingia a produs şi mult umor, care s-a materializat în această frumoasă carte. „Pe surse” am aflat că la Romturingia, de ziua fiecăruia, exista un obicei: tortul, poezia madrigal şi mai exista aşa-numita „papetărie”. Se păpa şi tărie, whisky… atmosfera încălzeşte inima şi se creează un colectiv, a doua şansă de la ARO, pentru că unul dintre profilele acestei societăţi era să echipeze maşini.”, a încheiat acesta.
- Cele trei elemente de bază ale aniversărilor: „tortul cu florile de plastic de anul trecut, whisky de-o calitate mai bună sau… dar avea etichetă pe dop şi poezia lui Radu Enăşescu”
„Mă simt ca inginerul care, acum o oră, a dat jos halatul, a predat ecusonul doamnei Lorica şi a păşit într-o lume mai tristă, lumea pensionarului, lumea ultimei bariere.”, cu această mărturisire şi-a început mesajul Radu Enăşescu. „Domnul Mitroiu, ca o adevărată soacră, m-a tot îmboldit: „Hai, mă, scrie! Ai 70 de ani! Scrie o dată!”, a relatat autorul de la cine i se „trage” noua şi vechea preocupare. Veche, pentru că scrisul a existat de când se ştie între plăcerile şi suferinţele sale, însă elementul de noutate îl constituie cărţile apărute sub semnătura sa, pentru a rămâne generaţiilor care vor găsi bucurie în a afla cum era „odată”.
Între destinatarii mulţumirilor sale s-a aflat soţia, Petruţa Enăşescu, despre care partenerul de viaţă mărturisea că: „Mă suportă când mă apucă efervescenţa creaţiei şi uit să aduc lemne în dormitor sau uit să dau drumul raţelor. Nu mă ceartă, mă iartă, pentru că ştie că marele scriitor s-a apucat să scrie.”
Autorul a povestit şi cum s-a născut o carte din versurile compuse de-a lungul unui deceniu şi reunite sub titlul „Romturingia, mon amour”. „Aceste poezioare pe care le-am scris sunt nişte epigrame mai stufoase, prin care am încercat să surprind calităţile şi unele defecte ale colegilor, pe care le-am lăudat şi le-am criticat finuţ, să nu deranjeze pe nimeni şi să ne creeze veselie şi acea stare de a mai bea un whisky de ziua fiecărui coleg pe care îl serbam. De fapt, aceste întâlniri de ziua fiecăruia dintre membrii TESA au fost nişte momente deosebit de plăcute, la care erau cele trei elemente de bază: tortul cu florile de plastic de anul trecut, whisky de-o calitate mai bună sau… dar avea etichetă pe dop şi poezia lui Radu Enăşescu, mai bună sau mai puţin bună, asta a rămas la latitudinea dumneavoastră să apreciaţi. Oricum, aceste momente nu se dau uitării şi eu am rămas profund impresionat de acea perioadă de exact zece ani. Sfătuindu-mă cu domnul Stelian, pe care nu l-am uitat… din când în când mă mai duceam… am mai discutat şi, la un moment dat, mi-am amintit că în dulapul cu două corpuri al doamnei Lorica se găsesc două dosare pline cu aceste lucrări. I-am spus domnului Stelică şi el a zis: „Hai să punem pe hârtie, că sunt nişte amintiri frumoase şi, când îmbătrânim şi ieşim la pensie, mai citim şi ne amintim de oameni.” Atunci, le-am transcris pe calculator, dumnealor m-au sprijinit financiar ca să le public şi aceasta a fost povestea cărţii mele năzdrăvane.”, şi-a cucerit auditoriul cu o povestire emoţionantă Radu Enăşescu.
- Stelian Ion: „M-aş bucura să participăm la un eveniment despre sentimentul de dragoste faţă de o companie, iar în loc de Romturingia să fie ARO”
Fiind vorba despre el şi în carte, şi pe copertă, omul de afaceri Stelian Ion a simţit nevoia şi, cu siguranţă, şi bucuria de a povesti despre legătura între oameni creată prin evenimentele plăcute din cadrul companiei sale, pe care a înfiinţat-o în urmă cu 30 de ani. „Nu mi-a fost dat ca cineva să spună aşa de multe cuvinte despre mine şi să le aşeze şi în versuri, cum a făcut-o Radu acum. Iar acest eveniment frumos, pe fondul a ceea ce se întâmplă în lumea noastră, astăzi, este ca un ghiocel în primăvară. Cred că toată verva lui Radu a venit şi din faptul că noi suntem acolo exact ca o familie. Şi nu suntem de astăzi, ci de când ne-am născut. La anul se fac 30 de ani. Am pornit un grup de băieţi de la ARO şi astăzi mai suntem câţiva dintre cei vechi. Un lucru de remarcat este că, astăzi, lucrează unii dintre copiii celor cu care noi am început, ceea ce înseamnă că generaţia se schimbă şi acesta este un lucru bun. Şi atmosfera de acolo a fost chiar de prietenie. Cred eu şi se pare că aşa a fost. Uitaţi roadele acestei prietenii. M-aş bucura ca, în cursul vieţii mele, să participăm la un eveniment în care acest sentiment de dragoste faţă de o companie să fie serbat de cineva, iar în loc de Romturingia să fie ARO. Poate Radu… mai sunt unul-doi băieţi care au acest talent şi au strâns material şi, într-un viitor relativ apropiat, să iasă o carte despre ARO. Dar să fie o carte în care să se spună exact ce s-a întâmplat. Nu-i mai ia nimeni din urmă ca să-i pedepsească pe cei care au făcut ce-au făcut. Dar adevărul trebuie spus, ca o pildă pentru cei care vor urma nouă, să nu facă şi ei la fel. Doar pentru asta. Eu îi mulţumesc tare mult lui Radu. Suntem foarte buni prieteni care s-au şi împuns, dar în sensul bun al cuvântului. Atmosfera din zilele în care serbam pe cineva… el era creierul acestei poveşti. Un cuvânt extraordinar şi pentru prietenul şi vecinul meu Bogdan Petry. Înainte să-l cunosc pe Bogdan, l-am cunoscut pe tatăl lui Bogdan, pe domnul profesor. Coperta este extraordinară. Nu m-am gândit că, vreodată, cineva mă va asemui cu un paşă sau un sultan. Şi mai mult decât atât, cineva care să-mi vânture „pletele”… un eunuc… Radu a fost şi rămâne prietenul nostru. Şi toţi cei care au lucrat acolo vin ca la ei acasă, când simt nevoia să ne spunem un cuvânt frumos sau la un eveniment.”, sunt gândurile managerului Romturingia, Stelian Ion, care a venit la acţiunea de lansare a cărţii împreună cu soţia.
Magda BĂNCESCU