23.1 C
Campulung Muscel
21/07/2024

18 oameni de geniu ai cinematografiei româneşti au strălucit pe scena Festivalului de Film de la Ceramus

Optsprezece personalităţi excepţionale din cinematografia naţională au onorat invitaţia lui Dorin Mirea, gazda primei ediţii a Festivalului „Muzica în filmul românesc”, derulat pe parcursul a patru zile, între 23 şi 26 august 2022, la Complexul Ceramus. Evenimentul de nivel naţional, mai potrivit marilor oraşe ale României, unde apetitul pentru artă umple sălile de spectacol până la ultimul loc, reprezintă rezultatul colaborării dintre Ceramus Film, Centrul Naţional al Cinematografiei şi Dacin Sara. Iniţiativa îndrăzneaţă a celor trei instituţii culturale a demontat regula potrivit căreia preferinţele publicului impun tipul evenimentelor desfăşurate într-o comunitate. Festivalul „Muzica în filmul românesc” şi-a propus să aducă publicul la nivelul său, educându-i gustul, în sensul de accepta o acţiune elevată, însă accesibilă oamenilor de toate vârstele şi categoriile sociale. Dorin Mirea şi regizorul Şerban Marinescu au testat, prin acest eveniment pe care oraşe cu pretenţii culturale din România nu-l au, disponibilitatea muscelenilor de a se afla în publicul unei manifestări în premieră, ţinute cu uşile deschise pentru toată lumea.

  • Criticul şi istoricul de film Manuela Cernat, un excelent moderator al discuţiilor cu actorii şi regizorii

La fiecare acţiune desfăşurată pentru prima dată, ce n-a funcţionat la ediţia experimentală se corectează din mers la următoarele. Nu este cazul festivalului de la Ceramus, ai cărui organizatori n-au ce remedia la capitolul organizare. Locaţia de bun gust din cadrul complexului patronat de Dorin Mirea s-a potrivit prefect cu ţinuta festivalului. Poate că în Câmpulung s-ar mai fi găsit localuri cu ştaif care să găzduiască evenimentul, însă niciunul n-ar fi oferit musafirilor şi spectatorilor posibilităţile de relaxare între momentele din program care există la Ceramus. Cei care au dorit să facă o pauză după un film s-au bucurat de splendidul cadru natural al complexului din Grui, unde s-au plimbat, au socializat şi au făcut fotografii cu artiştii colosali, iubiţi de atâtea generaţii de români.

Lista de invitaţi a fost una impresionantă, nemaiexistând până acum o altă manifestare în Câmpulung cu atâtea personalităţi remarcabile ale filmului românesc. Şi nu numai din lumea filmului, căci varietatea secvenţelor unui program întins pe durata a patru zile a adus oaspeţi şi din alte domenii. S-au aflat la Câmpulung actorii Dorel Vişan, Mircea Diaconu, Ileana Popovici, Horaţiu Mălăele – prezent în cadrul festivalului şi ca regizor -, Tora Vasilescu, Valentin Teodosiu, Maria Ploae, Radu Gabriel, Adina Popescu, regizorii Şerban Marinescu, Constantin Vaeni, Nicolae Mărgineanu, producătorul prof.univ.dr. Laura Baron, compozitorii Petru Mărgineanu şi Răsvan Cernat, inginerul de sunet Horea Murgu, monteorul Nita Chivulescu.

Un rol deosebit în cadrul festivalului de la Câmpulung l-a avut criticul şi istoricul de film Manuela Cernat, care a moderat discuţiile cu actorii şi regizorii înaintea filmelor care au rulat pe durata celor patru zile: „Un bulgăre de humă” (regia Nicolae Mărgineanu), „Lampa cu căciulă” (regia Radu Jude), „Poarta Albă” (regia Nicolae Mărgineanu), „Campionii” (film documentar, regia Constantin Vaeni), „Nunta Mută” (regia Horaţiu Mălăele), „Profetul, aurul şi ardelenii” (regia Dan Piţa), „Regele Mihai: Drumul către casă” (film documentar, regia Trevor Poots), „Glissando” (regia Mircea Daneliuc), „Străjerii” (regia Liviu Marghidan), „Concertul” (regia Radu Mihăileanu).

  • Regizorul Constantin Vaeni a povestit că era cazat la „Muscelul”, fiind în zonă pentru filmări, când a văzut-o la televizor pe Nadia luând 10 la Montreal  

Datorită scriitoarei şi scenaristei Manuela Cernat, o prezenţă rafinată în cadrul evenimentului, care a condus admirabil dialogurile cu actorii şi regizorii implicaţi în realizarea filmelor prezentate, spectatorii au aflat amănunte inedite despre acest domeniu fascinant. În anii comunismului, filmele româneşti aduceau bucurie şi speranţă în vieţile românilor, care îi iubeau pe marii noştri actori. Festivalul de la Ceramus a constituit un bun prilej de a-i asculta depănând amintiri despre conceperea filmelor într-o perioadă în care cenzura trimitea pe marele şi micul ecran producţii care treceau prin nenumărate „ciuntiri”, pentru eliminarea părţilor deranjante. Asta în cazul în care regizorul, din prudenţă, nu evita el să intre în conflict cu cei care controlau cinematografia în acei ani grei. Invitaţii la dialog ai prof.univ.dr. Manuela Cernat au povestit şi cum au scăpat de „barda” cenzurii anumite scene delicate, inserând în mod intenţionat secvenţe despre care ştiau că nu vor fi acceptate, pentru a distrage atenţia de la simbolurile pe care regizorul le dorea salvate.

S-a vorbit mult despre producţia de film înainte şi după revoluţie, Manuela Cernat fiind amfitrionul cel mai potrivit al acestor întâlniri cu colegi de generaţie, de care o leagă experienţe comune. Profesoara de istorie şi teoria filmului a scos de la interlocutorii săi poveşti incredibile despre dificultăţile întâmpinate de creatorii de film, dar şi lucruri frumoase din viaţa de actor şi regizor. De pildă, Constantin Vaeni a povestit că se afla la Hotelul „Muscelul” din Câmpulung în ziua în care Nadia Comăneci atingea la Montreal cea mai frumoasă performanţă din istoria sportului românesc. „La „Buzduganul cu trei peceţi” am filmat în zona Muscelului, o lună şi jumătate am stat aici. Pentru că fusesem cu studioul Sahia pentru nu ştiu ce film, o comandă, de altfel, cred că a fost, de protecţie a muncii la ARO. Umblasem prin jur, pe unde suntem acum, şi mi-a rămas în minte zona extraordinară. Am venit aici în prospecţie şi o grămadă de secvenţe în „Buzduganul cu trei peceţi” sunt filmate aici. Am stat la Hotelul „Muscelul” cu echipa. Eu am văzut-o pe Nadia Comăneci, la Montreal, când a luat acei 10, în hotel, la „Muscelul”!”, a povestit regizorul Constantin Vaeni.

Şi câte alte amănunte captivante nu s-au spus la fiecare sesiune de Q&A care a precedat vizionarea de film. Au fost şi câte două, chiar trei pe zi!

  • Momente de emoţie veritabilă la întâlnirile prin care au fost elogiaţi muzicienii de film dispăruţi   

În fiecare zi de festival, momentul de deschidere a fost asigurat de un workshop, pe următoarele teme: „Rolul actorului în film”, susţinut de actorul Radu Gabriel; Making off „Film şi Publicitate”, cu profesorul UNATC Laura Baron; „Muzica filmelor noastre”, cu Ileana Popovici, Horea Murgu, Petru Mărgineanu, Răsvan Cernat, având ca temă creaţia muzicologului, profesorului şi compozitorului de coloană sonoră Tiberiu Olah; „Adrian Enescu şi muzica de film”, care, la fel ca la precedenta întâlnire, a adus-o în postura de moderator pe actriţa Ileana Popovici pentru interlocutorii săi: Adina Popescu, Horea Murgu, Petru Mărgineanu, Răsvan Cernat, Nita Chivulescu.

Ultima discuţie sub formă de workshop, dedicată omagierii compozitorului de muzică de film Adrian Enescu, a adus lacrimi în ochii soţiei, actriţa Adina Popescu, rememorând frânturi din viaţa şi munca unui om de geniu, dispărut acum şase ani, la o vârstă la care planurile de viitor aşteptau să fie realizate. Aceeaşi emoţie puternică l-a copleşit şi pe actorul Valentin Teodosiu, care, cu toată experienţa pe platoul de filmare, a dat frâu liber unui sentiment sincer de tristeţe provocat de amintirea muzicianului căruia cinematografia noastră îi datorează în jur de 65 de titluri.

  • Muzica, introducerea perfectă pentru vizionarea filmelor programate  

Fiind un festival axat pe muzica prezentă în filmele româneşti, organizatorii au inserat pe agenda fiecărei zile spectacole pentru toate gusturile. În prima zi, au fost ovaţionaţi îndelung pentru o prestaţie deosebită pianista Maria-Louisa van Staden şi membrii Cvartetului Cameratei Regale, care au susţinut recitalurile plasate inspirat între o lansare de carte şi un film memorabil. În a doua seară, înaintea spectacolului „Sunt un orb” al lui Horaţiu Mălăele, s-a potrivit de minune prestaţia artistică a câmpulungeanului Valentin Bîrzu Mr.Saxi, care a susţinut un concert de saxofon. Vara a început şi s-a sfârşit cu tenorul Vlad Miriţă şi baritonul Iordache Basalic, prezenţi în ambele ocazii la Ceramus. Ariile celebre din opere au răsunat în a treia seară a festivalului, între două momente formidabile: documentarul despre Regele Mihai şi „Glissando” – versiunea necenzurată.

Încheierea muzicală a festivalului le-a aparţinut talentelor muscelene promovate astfel în cadrul unui eveniment cu vizibilitate naţională: Gina Pavel & Anamaria Picurici, Despina Stoica, Andra Oproiu, Maria Miriţă, Trupa Valul 4 (Natalia Răcăşanu, Cristian Duroi, Filip Stănculescu, Radu Sima). Introducerea recitalului lui Dorel Vişan a fost asigurată de Aylin Udroiu, care a interpretat la nai atât de frumos încât, de pe margine, regizorul Şerban Marinescu nu contenea cu laudele la adresa muscelencei noastre.

  • Muzică, film şi literatură

Era păcat ca această artă să lipsească din calendarul festivalului, existând o legătură solidă între film şi literatură. Scriitorii Nicolae Badiu şi George Cârstea şi-au lansat cărţile în prima, respectiv ultima zi a evenimentului. Dialogurile cu Calinic Arhiepiscopul au fost purtate de publicistul Nicolae Badiu, atât în carte, cât şi în cadrul festivalului, unde i-a fost alături Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. Nicolae Badiu a revenit pe scena de la Ceramus, de data aceasta, alături de prof.univ.dr. Manuela Cernat, pentru prezentarea cărţii lui George Cârstea, „Zodia porumbeilor sălbatici”.

În cadrul evenimentului a existat o provocare pentru doamna Manuela Cernat, care şi-a mărturisit public emoţia de a-l avea ca interlocutor pe principele Nicolae înaintea proiecţiei filmului documentar „Regele Mihai: Drumul către casă”. Prinţul s-a aflat la Câmpulung, cu familia sa, aproape pe întreaga durată a festivalului.

Recitalul extraordinar al actorului Dorel Vişan, având în spate, proiectat pe ecran, lacul cu nuferi în care se scufundă soarele roşiatic la asfinţit, a constituit, împreună cu filmul ales de Şerban Marinescu, pentru închiderea festivalului, un final minunat al unui eveniment de colecţie. Pe care, anul viitor, nădăjduim că nu-l rataţi, fiindcă, dacă ne dorim cu adevărat ridicarea Câmpulungului din amorţirea prezentului, astfel de întâlniri sunt ocazia perfectă pentru a ne deschide mintea.

Reţineţi trei nume cărora li se datorează Festivalul „Muzica în filmul românesc”: Dorin Mirea, Şerban Marinescu, alături de care a muncit la reuşita evenimentului Carmen Bârloiu, aflată în postura de prezentator, uneori şi moderator, al momentelor din program. „Suntem într-un loc binecuvântat lăsat de Dumnezeu aici, la Câmpulung Muscel, unde nişte oameni extraordinari ne-au pus la dispoziţie posibilitatea de a face această emisiune şi de a veni în casele dumneavoastră. Cei care ne-au primit sunt oameni care fac cărămidă. Zi şi noapte, la o fabrică ce merge tot timpul se face cărămidă. Şi noi, cărămidă cu cărămidă, ne-am adunat fiecare… suntem şi noi tot un fel de cărămidă.”, spunea actriţa Ileana Popovici, recunoscătoare pentru ospitalitatea gazdelor.

Festivalul a beneficiat de prezenţa unei impresionante echipe de filmare a postului Cinemaraton, care va transmite ceea ce s-a întâmplat la Câmpulung, la finalul unei veri memorabile.

Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!