20.7 C
Campulung Muscel
21/07/2024

Album monografic dedicat arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, la 100 de ani de la absolvirea Şcolii Superioare de Arhitectură

Al treilea eveniment de colecţie dintr-o săptămână preponderent culturală, cu folclor, film, lansări de carte, concerte, l-a constituit lansarea la Câmpulung a albumului „Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet – 1896-1969. Viaţa şi opera”, realizat de nepotul Ştefan Ionescu-Berechet. Prezentarea albumului monografic a avut loc în cadrul a două acţiuni, la Primăria Câmpulung şi Galeria „Arta”, cea de-a doua beneficiind şi de o expoziţie de fotografie înfăţişând frânturi din colosala operă a arhitectului câmpulungean. Datorită mesajelor mult mai bine documentate lansate în cadrul manifestării, am ales a o dezvolta pe cea de la Galeria „Arta”. Unde s-a vorbit „la subiect”, despre Berechet şi lucrarea care dă bine în orice bibliotecă publică ori particulară. Locul gazdei Ioan Crăciun, pe care problemele de sănătate l-au împiedicat să-i primească pe invitaţi la o expoziţie anunţată de acesta la sfârşitul lunii iulie – fiind un moment pe care îl aştepta -, a fost ţinut de profesorul universitar Carmen Oprescu.

  • Mesajul lui Ioan Crăciun a fost prezentat de prof.univ.dr. Carmen Oprescu

Printre numeroşii invitaţi ai autorilor interesantului proiect, Cristina şi Ştefan Ionescu-Berechet, s-au aflat academicianul Mircea Dumitru, vicepreşedintele Academiei Române, şi subprefectul Ciprian Neculăescu. Mesajul întocmit de Ioan Crăciun, a cărui absenţă motivată a constituit o premieră nedorită pentru activitatea galeriei, a fost prezentat de prof.univ.dr. Carmen Oprescu.

„În perioada 27 august – 24 septembrie 2022, Galeria Arta găzduieşte expoziţia „Câmpulungeanul Dimitrie Ionescu-Berechet: o viaţă închinată arhitecturii.”

Expoziţia are un caracter omagial şi face parte dintr-un amplu proiect menit să readucă în atenţia specialiştilor şi a publicului larg activitatea unuia dintre cei mai mari şi prolifici creatori din spaţiul arhitecturii româneşti, arhitect şef al Patriarhiei Române între 1930-1963, autorul a peste 450 de proiecte de arhitectură bisericească şi civilă, în ţară şi în străinătate, dintre care un loc de frunte îl ocupă biserica Parcul Domeniilor (Caşin) din Bucureşti, Căminul şi biserica românească de la Ierusalim, Mausoleul Eroilor de pe muntele Mateiaş sau Primăria din Câmpulung-Muscel. Arhitectura Berechet revine pe simezele Galeriei „Arta” după 10 ani, într-o expoziţie menită să comemoreze împlinirea a 100 de ani de la absolvirea Şcolii Superioare de Arhitectură din București de către cel omagiat.

Nucleul expoziţiei este constituit din reproduceri ale unor planşe şi schiţe de arhitectură, fotografii de epocă şi documente inedite, cuprinse în arhiva de familie a arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet. La acestea se adaugă o serie de fotografii realizate de Cristina şi Ştefan Ionescu-Berechet, precum şi fotografii puse cu amabilitate la dispoziţie de către Agenţia Basilica, redacţia ziarului Lumina, Arhiepiscopia Târgoviştei, Părintele Arhimandrit Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, preot consilier Cosmin Bloju, preot Silviu Cluci, domnul George Ioniţă şi alţii. Machetarea panourilor prezente în expoziţie a fost realizată de către domnul arhitect Şerban Nechita.

Cu prilejul vernisajului este prezentat şi albumul monografic „Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969). Viaţa şi opera”, Editura Monitorul Oficial, 2022, elaborat de către Ştefan Ionescu-Berechet, album proaspăt ieşit din tipar, care cuprinde planşele şi fotografiile expuse pe simeze, alături de un bogat material documentar şi ilustrativ.”

  • Mama lui Ştefan Ionescu-Berechet, Măriuca Alexandrescu, este fiica marelui arhitect    

Lui Ştefan Ionescu-Berechet i-au fost alături la eveniment familia, soţia, copiii, părinţii, mama acestuia fiind fiica ilustrei personalităţi elogiate. Salutul lui Carmen Oprescu s-a îndreptat înaintea tuturor către doamna Măriuca Alexandrescu, al cărei merit în elaborarea lucrării de către fiul său, cu siguranţă, există. „Sunt convinsă că nu a stat degeaba când s-a elaborat acest album, mai ales în privinţa textului.”, spunea prof. Carmen Oprescu.

  • Nici familia nu cunoaşte întregul portofoliu al arhitectului Berechet

Ştefan Ionescu-Berechet, care nu este nici arhitect, nici istoric de artă, n-a compus proiectul cultural şi monografia în calitate de specialist, ci ca nepot, lector universitar şi cercetător al trecutului familiei marcat de uriaşa personalitate a ilustrului său bunic. „Proiectul a început din acest loc, în urmă cu zece ani – pe 8 septembrie 2012 -, la capătul a două luni de itinerariu detectivistic prin oraş, în timpul căruia am reuşit să identificăm cele circa 80 de lucrări despre care bunicul precizase într-un memoriu că le-a edificat în oraşul Câmpulung, lucrări publice şi lucrări cu caracter particular. Atunci, am expus pe simezele acestei galerii opera sa câmpulungeană într-un proiect pe care îl intitulam atunci „Arhitectura Berechet în viziunea Berechet”.”, povestea acesta cum s-a născut proiectul cultural din prezent.

La o lansare a jurnalistului şi istoricului de artă Luiza Barcan, Ştefan Ionescu-Berechet s-a întâlnit întâmplător cu Ioan Crăciun şi, într-un minut şi jumătate, s-a programat expoziţia din 27 august 2022, ca un remember a evenimentului de acum zece ani, dar şi pentru a marca împlinirea în 2022 a 100 de ani de la absolvirea Şcolii Superioare de Arhitectură din Bucureşti de către bunicul său. „Am spus că este momentul care merită să-l marcăm cu o expoziţie ca un arc peste deceniu şi cu lansarea acestui volum. Vă mărturisesc că lansarea volumului s-a corelat într-un mod providenţial cu această expoziţie şi cred că bunicul şi-a dorit să începem prezentarea acestei expoziţii din Câmpulung. Prima ediţie a fost lansată la Palatul Patriarhal din Bucureşti, locul în care şi-a exercitat profesia timp de mai bine de trei decenii. Dar acum a venit momentul Câmpulungului, nu numai oraşul său natal, ci oraşul pe care l-a iubit toată viaţa, în care venea cu mare bucurie în fiecare vacanţă de vară.” Tocmai de aceea l-a şi înzestrat cu atât de multe monumente, punându-şi asupra sa o amprentă de neşters.

„Am îndrăznit să afirm într-un articol publicat în revista Arhitectura: „Arhitectura Câmpulungului Muscel şi arhitectura Berechet se conjugă atât de armonios încât devin aproape sinonime.”, afirma nepotul său. Spre deosebire de expoziţia de acum zece ani, cea prezentă este o retrospectivă cu caracter generic, în care sunt surprinse aspecte din întreg portofoliul arhitectului Berechet. „Este adevărat, o foarte mică parte. Dacă am fi putut să surprindem întreg portofoliul, ar fi fost nevoie de cel puţin trei volume de această dimensiune. Însă nu avem inventarul complet al acestui portofoliu.”, mai spunea acesta.

  • Tot ceea ce s-a realizat în Patriarhia Română, timp de 30 de ani, poartă contribuţia arhitectului Berechet

Ceea ce s-a putut contabiliza până în prezent sunt 466 de proiecte executate în cea mai mare parte, dar şi unele neexecutate, rămase la stadiul de proiect. „Lista este deschisă şi, în special, în domeniul locuinţelor particulare. Listele lui de lucrări nu conţin indicii detaliate decât despre biserici şi câteva construcţii particulare din Câmpulung. În rest, am identificat imobile în Bucureşti, Piteşti, Brăila etc. Probabil, ar trebui o acţiune la nivel naţional, de teren şi cercetare în arhive, ca să le putem identifica. Chiar astăzi m-a sunat un părinte, un prieten bun din judeţul Argeş, care mi-a spus: „Nu cumva la Coşeşti este o vilă Berechet? Am trecut acum câteva zile pe lângă ea şi are toate caracteristicile.” „Foarte posibil, am spus, n-am putut repertoria nici măcar ce este în judeţul Argeş, darămite la nivel naţional.” Numărul lor se poate amplifica considerabil şi cuprinde o arie extraordinar de variată.”, a continuat Ştefan Ionescu-Berechet.

Numai bisericile noi – cele care sunt realizate după un proiect semnat, pentru care se poate găsi un dosar în arhive – sunt în număr de 109. „Dar sunt nenumărate alte biserici care poartă amprenta sa, cel puţin cu o idee. El însuşi o spune într-un memoriu: că tot ceea ce s-a realizat în Patriarhia Română, timp de 30 de ani, poartă contribuţia sa nemijlocită. Probabil că mai toţi arhitecţii care edificau imobile bisericeşti în ţară îi cereau sfatul, sigur, în calitatea sa de arhitect şef al Patriarhiei. Prin prisma funcţiei, el asigura nu numai un control, ci şi o unitate stilistică. El spune într-un memoriu: „Am căutat să imprim în arhitectura noastră bisericească tipul de biserică dorită de Sfânta Patriarhie.” Este o acţiune programatică ce se înscrie în programul de edificare a României Mari de după Unire, în perioada de graţie care este perioada interbelică.”, a mai precizat autorul albumului.

  • 24 de case din Şubeşti, cartierul mistuit de incendiu, au fost proiectate gratuit de arhitectul Berechet    

Celor peste 100 de biserici edificate li se adaugă restaurări de monumente. „Nu ştiu dacă este un monument reprezentativ în ţară restaurat în anii ’40, ’50, ’60 care să nu aibă măcar puţin contribuţia sa. Unul dintre acestea este chiar Mănăstirea „Negru Vodă”, cu refacerea stăreţiei după teribilul incendiu din 1934. Sunt apoi o serie de lucrări de sculptură bisericească în lemn, marmură, piatră, fier, şi de imobile bisericeşti care nu au funcţia de locaş de cult, aşa cum este reşedinţa patriarhală de la Dragoslavele, mobilierul reşedinţei patriarhale din Bucureşti, sedii de protoierii, case parohiale (şi aici lista este deschisă). Nu mai puţin reprezentativ – chiar el o spune – este capitolul arhitecturii civile: edificii publice, locuinţe particulare. Edificiile publice cunoscute din Câmpulung: sediul Prefecturii, actuala Primărie, Mausoleul, Cinematograful, fostul Liceu de Fete, Şcoala „Oprea Iorgulescu”, unde a învăţat. Primele clase le-a făcut acolo, în vechiul sediu din secolul al XIX-lea. Se adaugă Primăria, fostul sediu al Prefecturii din Hunedoara, Palatul Mărăşti, actualul Teatru „George Bacovia” din Bacău şi proiecte rămase nerealizate: un sediu nou al Mitropoliei din Craiova, o restructurare a Palatului de Justiţie din Sfântul Gheorghe şi multe altele. Plus nenumărate locuinţe particulare, inclusiv cu detalii de mobilier. Mergând prin casele din Câmpulung, am găsit cuiere, mese, dulapuri proiectate de el.”, a continuat prezentarea lui Ştefan Ionescu-Berechet.

Poartă semnătura lui Berechet multe troiţe şi monumente funerare. „Nu vreau să omit cartierul Şubeşti, distrus în 1934 de incendiu. Gândirea sistematizării întregului cartier i se datorează, la fel edificarea a 24 de case în mod gratuit, fără onorariu de arhitect. Crucea din intersecţie, care îi aparţine de asemenea, marchează tragicul eveniment.”, preciza nepotul arhitectului.

Anvergura operei lui Dimitrie Ionescu-Berechet i-a uimit până şi pe membrii familiei sale. „Chiar dacă mama a trăit ani buni alături de arhitectul Berechet (n.r. tatăl său), nu a avut măsura muncii lui. Fiindcă el niciodată nu şi-a întocmit un portofoliu de lucrări, cum au făcut alţi arhitecţi care au publicat albume în timpul vieţii. Ne dorim ca proiectul să continue, ca o expoziţie itinerantă la nivelul întregii ţări. Împreună cu expoziţia va călători şi albumul, pentru a face cunoscut numele arhitectului câmpulungean pe teritoriul ţării, dar şi peste hotare.”, a încheiat Ştefan Ionescu-Berechet.

Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!