Chiar dacă n-a avut decât un mandat, Liviu Ţâroiu a fost un primar norocos. Nu s-a „omorât” cu atragerea de fonduri, căci a avut pe mână cei mai mulţi bani pe care i-a avut vreodată un primar al Câmpulungului. Şi, cu toate acestea, a lăsat fără finanţare şi lucrarea de amenajare a Bulevardului „Pardon”, şi lucrarea de reabilitare a străzii Drăceşti, ca să ne referim la cele licitate, care aveau constructorul desemnat. Cât priveşte condiţiile de legalitate în care s-au derulat unele dintre investiţiile fostului primar… câtă orăcăială a fost în Consiliul Local stârnită de liberali, care n-au făcut nimic altceva decât gălăgie în faţa procedurilor accelerate şi simplificate din timpul edilului PSD! Care intenţionat le grăbea şi „subţia” ca să poată face ceva, fără teama că va fi reclamat de alde Coşa sau PNL-işti, care se limitau la circ. Nicidecum să fi iniţiat actualii apărători ai legii vreo plângere sau vreo acţiune de aducere în legalitate a proiectelor lui Ţâroiu, pentru care era mai importantă acţiunea din teren decât corectitudinea din hârtii. Primul proiect important al edilului social-democrat a fost lucrarea de amenajare a tronsonului cuprins între Bărăţie şi Colegiul „Dinicu Golescu”, de fapt Vila Iorgulescu, căci acolo s-a oprit lucrarea. N-a fost niciun secret că intervenţiile de la acel moment realizate într-un sit istoric n-au avut avizul Monumentelor şi, cu toate acestea, nu s-a întâmplat nimic rău. N-a mai sesizat nimeni I.S.C., Prefectura n-a fost deranjată în niciun fel şi nici n-a mai oprit nimeni lucrarea.
- Se ştia din timpul derulării lucrării că lipseşte avizul de la Monumente
În anul 2018, s-a derulat într-un ritm rapid – chiar dacă la capitolul calitate se putea mai bine şi mai mult – investiţia de amenajare a Pieţei Jurământului şi a străzilor Negru Vodă şi Republicii. Acest proiect, propus din mandatul lui Călin Andrei, era continuarea celui de amenajare a centrului istoric şi a Complexului „Kretzulescu”. Dacă tot avea proiectul şi banii lăsaţi de Călin Andrei, Liviu Ţâroiu a folosit economiile de la „Kretzulescu” pentru a realiza această lucrare. Asta în condiţiile în care „Kretzulescu” fusese întrerupt prin rezilierea contractului cu Grup Corint şi era normal ca Liviu Ţâroiu să-l reia şi să se ocupe de acesta.
Vă amintim că „Kretzulescu” includea şi Bulevardul „Pardon”, care avea banii asiguraţi din timpul lui Călin Andrei. Însă Ţâroiu a început cu sfârşitul, consumând banii pentru „Kretzulescu” la o lucrare nouă. Care, la fel ca Piaţa Primăriei, la fel ca Bulevardul „Pardon”, nu se putea executa decât cu acordul şi avizul Comisiei de Monumente, fiind vorba despre intervenţii în centrul cu statut de sit istoric. Şi, cu toate acestea, Liviu Ţâroiu a avut curaj s-o facă fără să consulte forul decident, pentru că, în timpul său, nu erau la modă reclamaţiile. Cel puţin, nu la amploarea şi efectul catastrofal din acest mandat.
Opozanţii de faţadă ai lui Liviu Ţâroiu au ştiut că investiţia întreprinsă pe tronsonul Bărăţie – „Dinicu Golescu” nu beneficiază de avizul de la Monumente şi au dat pe faţă această „scăpare” într-o şedinţă a Consiliului Local. Aşadar, s-a ştiut din timpul derulării lucrării că lipseşte avizul forului care gestionează problematica aşezărilor cu statut de monument istoric, care nu permite nici măcar montarea unui contor de curent electric într-un centru vechi, protejat, fără parcurgerea procedurilor legale.
- Ţâroiu susţinea că n-are nevoie de vreo hârtie de la Monumente pentru lucrări „la talpă”
Iată ce se discuta pe la dezbaterile Consiliului Local, în vara anului 2018, când şantierul unei firme din Piteşti duduia în zona precizată: de la Bărăţie în jos, incluzând piaţeta şi Parcul Jurământului. Liviu Ţâroiu susţinea referitor la formalităţile birocratice necesare demarării investiţiei de la Piaţa Jurământului, Republicii şi Negru Vodă: nu era nevoie de aviz de la Comisia de Monumente. Discuţia în Consiliul Local fusese provocată de opozantul său principal, Bogdan David, după ce a consultat proiectul amenajării urbanistice. „N-am văzut niciun aviz de la niciun arhitect pe acel proiect şi, mai mult decât atât, n-am văzut autorizaţia de la Monumente, ceea ce mi se pare absolut anormal să nu fi cerut aviz de la Monumente pentru Piaţa Jurământului.”, declara pe atunci preşedintele liberal.
Nu este nevoie de el, insista Liviu Ţâroiu, care, păţit o dată cu un document similar, solicitat pentru amenajarea Pieţei Primăriei şi pus să aştepte nouă luni după el, a accelerat hârţogăria şi lucrarea. „Pentru ceea ce facem noi, asfaltare şi pavaj… am avut discuţia cu cei de la Monumente…, fiindcă facem la nivelul de talpă, cum se zice, nu creştem, rămânem tot la ce a fost anterior. Doar că pe trotuar punem pavaj şi restul facem asfalt. Am frezat şi rămâne la fel. Le-am cerut avizul, o să primesc şi negaţia că nu e nevoie de aviz.”, a justificat primarul lipsa actului cu pricina.
Pe oficialii de la Monumente îi consultase şi Bogdan David, care a aflat că autorizarea din partea acestui for era obligatorie. „Responsabilii noştri din Primărie, compartimentul nostru de specialitate privind legea, care a emis certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire, nu a solicitat. Şi eu i-am întrebat şi au zis: „Nu este nevoie.”, spunea Liviu Ţâroiu.
- Inspectoarea de la Urbanism, Nicoleta Şerb, a recunoscut public că se impunea avizul, fiind vorba de zona protejată
Altă şedinţă, altă discuţie, tot în vara lui 2018, pe când lucrarea era în derulare. Utilitatea sau, dimpotrivă, inutilitatea girului Monumentelor a revenit între frământările exprimate public de liderul opoziţiei. Prezentă la şedinţă, inspectoarea de la Urbanism a primit aceeaşi întrebare adresată şefului Ţâroiu. Dacă, după cunoştinţele ei, Primăria avea nevoie de aprobarea Comisiei de Monumente. Iniţial, Nicoleta Şerb a „scăldat-o” cum că nu se ocupă ea de autorizaţiile de construire, dar, dacă David a insistat, apelând la cunoştinţele ei despre clădirile monument, aceasta a recunoscut că, „făcând parte din zona protejată, se impunea” existenţa documentului despre care primarul a susţinut cu totul altceva.
- Anca Coşa era prea ocupată ca să reclame. Liviu Ţâroiu a apelat la ea ca să realizeze documentaţia pentru „restul de executat” la Băile „Kretzulescu”
La patru ani distanţă de momentul efectuării unei lucrări în absenţa unui document atât de important, investiţia de la Bulevardul „Pardon” s-a oprit din raţiuni de „legalitate” invocate de Anca Coşa şi PNL-işti. În mandatul trecut, liberalii se limitau la „gargară” pe la şedinţe, ştiind că anumite lucrări ale lui Ţâroiu nu sunt în regulă, dar fără să iniţieze un demers legal pentru a le aduce pe calea cea dreaptă. Oprind lucrarea şi forţându-l pe primar să intre în legalitate cu procedura de autorizare.
Dacă PNL-iştii se îndeletniceau cu aruncatul prafului în ochi, Anca Coşa ce făcea? Probabil aştepta ca Liviu Ţâroiu să-i încredinţeze serviciul de realizare a documentaţiei pentru „restul de executat” la Băile „Kretzulescu”. Pe care chiar l-a primit câteva luni mai târziu. În toamna anului 2018, Liviu Ţâroiu a făcut anunţul încheierii unei colaborări cu Anca Coşa pentru realizarea unei D.A.L.I. având ca obiect restul investiţiei la Băile „Kretzulescu”, pe considerentul că ea este autoarea proiectului mare de reabilitare urbană a centrului istoric şi Complexului „Kretzulescu”. Şi-atunci cine era să mai reclame că Ţâroiu „arde” nişte etape birocratice ca să vadă instalate în teren, cât mai curând, echipele de lucru?!
Magda BĂNCESCU