Şi în acest mandat, lefurile întrec încasările din taxe şi impozite cu 2 milioane de lei
În condiţiile în care foarte mulţi patroni au fost nevoiţi să-şi restrângă activitatea şi să facă concedieri, la Primăria Câmpulung se pregăteşte o creştere a salariilor angajaţilor. Ironic, explozia preţurilor a semănat şi faliment în rândul întreprinzătorilor privaţi, însă sistemul bugetar lasă impresia că este imun la efectele dezastruoase ale scumpirilor de tot felul, care au îngenuncheat sectorul privat. În realitate, nici administraţia publică locală nu-şi permite lefuri crescute, atâta timp cât nu are cu ce să acopere preţurile unora dintre lucrările licitate. Prezentăm doar exemplul celor cinci parcuri licitate la „pachet”, pentru care procedura de contestaţii se apropie de sfârşit. Curând, vom avea un câştigător, căruia trebuie să i se asigure preţul contractului, ca să se evite scenariul nedorit al unui litigiu în instanţă. Contractul a fost estimat la peste 18 milioane de lei, din care în bugetul acestui an nu există decât 4,5 milioane de lei.
În aceeaşi situaţie sunt şi proiectele GAL, aflate, deocamdată, în etapa de verificare de către finanţator, care se va încheia în scurt timp. Primăria nu are bani pentru cofinanţarea acestor investiţii. Numai pentru lucrarea de asfaltare a patru străzi periferice, autorităţile trebuie să pună din buget 10 milioane de lei din totalul de 12 milioane de lei. Şi este nevoie de cofinanţări la toate cele zece proiecte GAL, pentru care nu sunt prevăzute în buget fondurile necesare.
Aşadar, nu este momentul de salarii mărite la Primăria Câmpulung care, să nu uităm, în 2022, a crescut cel mai popular impozit, cel pentru apartamente, cu aproape 18%. Măsură pe care cetăţenii o vor interpreta că pentru chenzinele celor din Primărie li s-au luat mai mulţi bani din buzunar. Iar ce ne aşteaptă de la anul, la capitolul impozitare, va fi şi mai şi! Estimarea creşterii taxelor şi impozitelor atât pentru persoane fizice, cât şi pentru firme depăşeşte 20%, ca bugetul să poată susţine o eventuală majorare a salariilor.
Nu sunt bani de investiţii, de documentaţii, de cofinanţări şi unii din Primărie nu dorm de grija lefurilor
Se vorbeşte tot mai insistent despre creşterea salariilor la Primăria Câmpulung în contextul în care unii dintre cei care câştigă foarte bine fac presiuni extraordinare asupra primăriţei ca să cedeze şi să iniţieze proiectul de hotărâre. În bugetul pe 2022 s-a prevăzut suma necesară creşterii cu 10% a retribuţiilor în administraţia publică locală, ceea ce înseamnă un plus de aproximativ 2 milioane de lei la salarii. Însă Elena Lasconi le-a cerut celor care susţin majorarea să-şi asume ei decizia, întrucât ea nu este de acord să direcţioneze bani către chenzine când nu are pentru investiţii. Singura concesie la care era dispusă era găsirea unei posibilităţi de a da mai mulţi bani muncitorilor de la ADP, care trăiesc din chenzine modeste. Însă creşterea, dacă se va produce, se produce pentru toţi, inclusiv pentru Poliţia Locală care, raportat la prestaţii, câştigă suficient cu norma de hrană şi restul beneficiilor.
Cât de iresponsabili sunt cei care fac presiuni pentru mărirea salariilor! Aceştia nu se gândesc la programul de dezvoltare al Câmpulungului, care are nevoie de documentaţii în continuare, ca să aibă ce depune pe măsură ce se deschid noi axe de finanţare pe PNRR sau POR. Documentaţii pe care Primăria nu le are şi care se fac acum, contratimp, ca să nu rateze oportunităţi unice.
Viceprimarul Nicolae Zaharia a pledat pentru majorare în şedinţa următoare celei în care s-a aprobat bugetul cu cei 10% incluşi la salarii. „O rugăminte pe care vreau s-o adresez doamnei secretar, ca şi coordonator al Serviciului Juridic, şi doamnei director economic, ca şi coordonator al Direcţiei Economice: într-o şedinţă anterioară, am aprobat o creştere a fondului de salarii cu 10%. Şi aş avea rugămintea ca, prin dispoziţia doamnei primar, să se purceadă la punerea în practică şi anume modificarea Hotărârii Consiliului Local nr.188 din 20.12.2018, care a stabilit salariile de bază începând cu 1 ianuarie 2019.”, a cerut vicele Zaharia.
„Eu n-o să dau dispoziţie, dacă, din punct de vedere legal, o să pot să fac asta. Dacă dumneavoastră, un grup de consilieri, puteţi s-o faceţi, dacă este legal, atunci vă rog s-o faceţi dumneavoastră. Eu am spus că nu susţin acest lucru şi nu mă sucesc.”, a replicat Elena Lasconi şi în acest punct s-a oprit discuţia despre salarii. Care, în culise, se pare, continuă, de vreme ce sunt acei bani puşi de-o parte pentru aşa ceva.
În timpul lui Ţâroiu a apărut dezechilibrul între încasări şi salarii, care se adânceşte, nu se corectează
Şi dacă n-ar fi existat aceste planuri, creşterea lefurilor pică precum nuca în perete în contextul menţinerii unui raport invers între salariile din Primărie şi veniturile proprii. Până în 2018, salariile au fost sub nivelul încasărilor la nivel local. Începând cu 2018, după patru şarje de măriri de retribuţii marca Liviu Ţâroiu, încasările proprii ale Primăriei s-au situat peste salarii cu aproximativ 2 milioane de lei. Disproporţie care se menţine, din păcate, şi în prezent, răul din 2017-2018 având consecinţe până astăzi. Consecinţe care se vor agrava dacă lefurile vor fi „tunate” din nou.
Iată cum a evoluat un dezechilibru căruia o societate comercială nu i-ar fi rezistat, trăgând obloanele în secunda întâi în care cheltuielile ar fi depăşit veniturile. Analiza o vom porni din anul 2017, când au început să crească halucinant remuneraţiile în administraţia publică locală.
2017: Salariile – 12,3 milioane lei, veniturile proprii – 13,4 milioane lei
La moment de bilanţ al anului 2017, instituţia raporta venituri proprii de 13.447.242 lei şi o cheltuială salarială de 48.686.049 lei. Este adevărat că în această valoare colosală intrau şi salariile din Învăţământ, achitate din bugetul de stat. Dăm la o parte alocarea de la centru pentru chenzinele dascălilor, de 36.396.512 lei, şi ne rămâne o cheltuială cu salariile, întreprinsă din bugetul Câmpulungului, de 12.289.537 lei. A fost ultimul an în care lefurile au fost ţinute sub nivelul încasărilor proprii, deşi diferenţa, după cum remarcaţi, este insignifiantă: 1.157.705 lei.
2018: Salariile – 15,6 milioane lei, veniturile proprii – 13,6 milioane lei
În 2018, cheltuiala cu retribuţiile a scăpat de sub control, inversându-se raportul între salarii şi încasări proprii. Primele atingeau un nivel de 15.661.083, în timp ce veniturile proprii realizate erau de 13.616.777 lei. O diferenţă de 2.044.306 lei, în favoarea salariilor de la Primărie, al cărei primar a dat dovadă de o iresponsabilitate şocantă. O familie sau o firmă clachează imediat dacă se aruncă în cheltuieli mult peste veniturile care intră în casă sau în societate. Primăria, însă, a folosit banii de investiţii pentru câştigurile angajaţilor pe care nu i-au făcut să muncească mai mult sau mai bine nici lefurile care au umilit sectorul privat.
2019: Salariile – 17,6 milioane lei, veniturile proprii – 15,6 milioane lei
În 2019, municipalitatea a realizat venituri proprii de 15.613.607 lei şi a plătit salarii de 17.689.589 lei. Din nou lefurile au fost peste încasările din taxele şi impozitele achitate de câmpulungeni, cu 2.075.982 lei. Diferenţă şi mai mare, chiar dacă nu cu mult, decât cea înregistrată în 2018.
2020: Salariile – 18,1 milioane lei, veniturile proprii – 14,4 milioane lei
2020, primul an al pandemiei, s-a încheiat cu o diferenţă năucitoare între cheltuiala de personal şi realizările în materie de venituri proprii ale Primăriei. Dezechilibrul aproape că s-a dublat faţă de anii anteriori, salariile fiind cu 3.723.031 lei peste încasări. Enorm! În ceea ce priveşte veniturile proprii realizate la 31 decembrie 2020, raportarea este de 14.417.371 lei. După cum se poate observa, s-au redus încasările la nivel local faţă de 2019. În schimb, a crescut suma plătită cu titlu de cheltuială de personal la 18.140.402 lei.
2021: Salariile – 18,8 milioane lei, veniturile proprii – 16,8 milioane lei
Disproporţia s-a redresat în 2021, în sensul că s-a îmbunătăţit încasarea din taxe şi impozite care, la 31 decembrie 2021, era de 16.787.082 lei. La sfârşitul anului trecut, s-au plătit salarii de 18.874.348 lei. O diferenţă de 2.087.266 lei, cum s-a „purtat” în timpul lui Liviu Ţâroiu, marchează, din păcate, şi administraţia sub conducerea Elenei Lasconi, care n-are cum să redreseze o anomalie consumată înaintea sa. Planurile de la începutul anului puteau aduce un bilanţ mai rău de atât, întrucât Primăria avea de gând să facă angajări, tocmai de aceea îşi programase o cheltuială de personal de 20.312.310 lei! Nu s-a ajuns aici, pentru că nu s-au făcut recrutările propuse, altminteri, diferenţa era tot ca în 2020.
Faptul că Primăria nu reuşeşte să angajeze nu este o soluţie pentru bunul mers al treburilor în instituţie. Dar nici creşterea salariilor într-o perioadă profund confuză, nesigură, care va continua cu alte şi alte scumpiri şi majorări de taxe.
Pentru corectitudinea relatării se impune să facem precizarea că majorarea cheltuielii de personal în anii de pandemie are legătură cu banii alocaţi de la bugetul central pentru personalul centrelor de vaccinare, care au trecut prin bugetul local. Însă tot cheltuială cu salariile a bugetului local se constituie şi aceasta, aşa cum este şi cea achitată în domeniul medicinei şcolare. “E.M.”