În timpul pregătirilor făcute de cei de la Primărie pentru a avea ce depune la P.N.R.R., pentru eficientizare energetică, a fost chinul de pe lume să convingă cetăţenii să accepte să fie introduşi într-un program care plăteşte aproape toate reparaţiile necesare la bloc: faţadele şi acoperişurile, în primul rând, tâmplăria, subsolurile, etc. Câmpulungenii respingeau ideea, în condiţiile în care nici ei, nici Primăria nu erau obligaţi să contribuie cu nimic pe lângă fondurile europene alocate pentru eliminarea pierderilor de căldură. Auzind despre avantajele programului, s-au iscat alte vociferări în rândul oamenilor, nemulţumiţi că doar unii au fost favorizaţi. N-a fost niciun favor pe care Primăria să-l fi făcut unor proprietari de apartamente, ci a ţinut de promptitudinea cu care administratorii asociaţiilor au dat curs apelului autorităţilor de a le pune la dispoziţie documentele solicitate. Şi-a mai contat şi structura blocurilor, adică s-a mers pe construcţii identice într-o zonă, ca să poată fi realizate cu uşurinţă auditul energetic şi expertiza tehnică.
Blocurile alese se învecinează viitoarelor investiţii „Piaţa Neacşu” şi „Regenerarea urbană”
Dacă, la început, nimeni nu voia să audă de P.N.R.R. şi de eficientizarea energetică plătită cu bani europeni, acum, toată lumea cere să fie în program. Motivul: cheltuieli zero pentru cetăţeni. Aşadar, P.N.R.R., spre deosebire de alte surse de finanţare, nu impune o contribuţie din partea Primăriei şi a beneficilor investiţiilor.
Administratorul public Ioana Marcu ne-a explicat ce a stat la baza alegerii imobilelor din cartiere, pe lângă deschiderea la colaborarea cu Primăria a şefilor asociaţiilor de proprietari. „Turnurile au fost alese din considerentul că acolo locuiesc foarte mulţi oameni şi nu le aveau anvelopate pe partea din faţă. Blocurile 1-8 de la Rotunda sunt foarte vechi. Am avut plângeri de la cetăţeni că unele ar avea crăpături şi le-am făcut expertiză ca să vedem dacă sunt solide şi dacă crăpăturile sunt de suprafaţă. Şi dacă tot aveam expertiză, a fost mult mai uşor auditul. Trăiesc acolo oameni destul de modeşti. Blocurile 16, 17 şi 18, cum urci în Grui, pe strada Revoluţiei, sunt învecinate investiţiei „Piaţa Neacşu uneşte comunitatea”.”, a precizat city managerul Ioana Marcu.
Aşadar, a contat învecinarea blocurilor alese cu investiţii de amploare, aşa cum sunt „Piaţa Neacşu” şi „Regenerarea urbană”, ultima cuprinzând împrejurimea blocurilor de la Turn şi Balada. Inclusiv spaţiul interior de la Balada de pe care au dispărut garajele.
Alt motiv: blocuri cu structură similară. „Sunt şase blocuri identice în Grui, pentru care documentaţiile au mers repede. Având aceeaşi formă, auditul a mers repede. În schimb, expertiza s-a făcut la fiecare în parte, pentru că starea de degradare nu este la fel. Şi auditul a relevat valori diferite, pentru că unul şi-a pus termopan, altul nu. Dar, în mare, a mers mult mai repede. Noi eram presaţi de timp şi, atunci, am mers pe blocuri similare, cu structură similară.”, a adăugat Ioana Marcu.
A contat şi promptitudinea cu care au răspuns administratorii de asociaţii
Ceea ce le mai aseamănă este faptul că toate au o structură sănătoasă, neavând nevoie de lucrări de consolidare. A contat, după cum spuneam, şi reacţia administratorilor de asociaţii. „Fiind „Primul venit, primul servit”, noi a trebuit să introducem prima dată blocurile la care administratorii ne-au dat documentele: hotărârea Consiliului de Administraţie, împreună cu semnăturile a două treimi dintre cetăţeni că sunt de acord. Acesta a fost singurul criteriu. Nu este ca şi când noi am avut vreun interes. Dacă nu mai rămân bani pentru eficientizare în P.N.R.R., le vom depune pe fonduri europene, când se deschide P.O.R. Eu sper ca măcar Turnurile să le prindem în sesiunea de toamnă.”, spunea city managerul Câmpulungului despre intenţiile de identificare a unei alte surse de finanţare, pentru a fi fructificate documentaţiile lucrate.
Vă amintim că documentaţii s-au lucrat pentru 24 de blocuri şi au fost acceptate în P.N.R.R. 7. „Dacă tot am făcut documentaţia, noi le vom depune. S-a muncit foarte mult la relevee. Se porneşte de la un releveu arhitectural, în care fiecare zid este definit cu grosimea lui, cu structura lui, adică e cărămidă, e beton, unde sunt grinzile, s-au desenat inclusiv fundaţiile, aceea a fost cea mai grea parte. Trei nopţi a muncit încontinuu Mădălina Zăgărin. A dormit mai puţin de o oră într-o noapte şi ne-a spus că s-a simţit vinovată.”, a încheiat Ioana Marcu.
Încheierea contractelor de finanţare este estimată să dureze cel mult şase luni. Cel târziu în august ar trebui ca Primăria Câmpulung să aibă încheiat contractul de finanţare. Având în vedere că lucrările au valori uriaşe, procedura de licitaţie împinge startul investiţiilor către sfârşitul primăverii anului viitor, când vom vedea schele pe blocurile acceptate în program. „E.M.”