A rămas la stadiul de iniţiativă demersul fostului prefect Emilia Mateescu, de restabilire a graniţei dintre comunele Stoeneşti şi Cetăţeni. Reprezentanta Guvernului în teritoriu a întrunit o comisie, care a mers în teren, edilii celor două localităţi fiind de acord ca hotarul să fie cel stabilit prin împărţirea administrativ-teritorială din 1968. Toţi membrii comisiei au semnat procesul verbal de la finele întâlnirii, inclusiv primarii, dar, până în prezent, nu s-a concretizat nimic. Legea nr. 2 din 1968 prevedea ca satul Valea Cetăţuii, desprins din fosta comună Bădeni, să treacă pe teritoriul localităţii Cetăţeni, dar schimbarea n-a fost consemnată în actele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Astfel, în prezent, o parte a cătunului de rudari şi proprietăţile Mănăstirii Cetăţuia figurează în actele cadastrale ca fiind ale Stoeneştiului.
Prefectul, obligat să ia măsuri în stabilirea graniţelor dintre Cetăţeni şi Stoeneşti
Printr-o sentinţă, din 19 martie 2021, Tribunalul Argeş a dispus obligarea Prefectului Judeţului Argeş să sesizeze instanţa de Contencios Administrativ cu privire la stabilirea hotarelor administrativ teritoriale dintre comunele Cetăţeni şi Stoeneşti. Din actele depuse la dosar a reieşit că procedura administrativă a fost parcursă, însă cele două comune nu au ajuns la un acord comun.
Acţiunea a fost iniţiată de Bombonel Viorel Tinca, reprezentant al comunităţii de romi din Cetăţeni, care a cerut instanţei să oblige Instituţia Prefectului, Comunele Cetăţeni şi Stoeneşti şi O.C.P.I. Argeş să realizeze operaţiunile de stabilire a limitelor administrativ-teritoriale ale comunei Cetăţeni, potrivit Legii nr. 2/1968, privind organizarea administrativă a teritoriul Republicii Socialiste România, republicată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996, a Cadastrului şi Publicităţii Imobiliare şi Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general aprobate prin ordinul nr. 534/2001, emis de Ministerul Administraţiei Publice, actualizate.
În perioada de 53 de ani, de la adoptarea legii din 1968, indiferent de regimul politic sau legislaţie, s-a constat un dezacord constant între cele două localităţi, în privinţa aplicării prevederilor ei. Din acest motiv, în 2014, Instituţia Prefectului a chemat în judecată comunele Cetăţeni, Dragoslavele şi Stoeneşti şi OCPI Argeş, solicitând stabilirea limitei hotarului administrativ ce separă cele trei localităţi. În primă instanţă, Tribunalul Argeş a respins acţiunea, însă Curtea de Apel Piteşti a admis recursul Prefecturii şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunal. Ulterior, prin sentinţa civilă din 2016, definitivă prin nerecurare, Tribunalul a constatat perimată acţiunea.
În prezenţa prefectului Emilia Mateescu, edilii de la Cetăţeni şi Stoeneşti au căzut de acord asupra graniţei, însă decizia nu s-a concretizat la OCPI
Comisia de delimitare a hotarelor între comunele Cetăţeni şi Stoeneşti s-a întrunit pe 24 august 2021, având-o în frunte pe prefectul de atunci, Emilia Mateescu. Ceilalţi membri au fost Ion Marin, primarul de la Stoeneşti, Mugurel Ion Minciună, primarul de la Cetăţeni, Silvia Mercan, agent agricol în cadrul Primăriei Cetăţeni, Marius Călin Malancu, reprezentant OCPI Argeş, Bombonel Viorel Tinca, reprezentant al comunităţii de romi din Cetăţeni, Marian Neagoe, preşedintele romilor din Muscel, şi Florin Tinca, mediator şcolar Cetăţeni. Comisia a fost la sediile ambelor Primării şi în teren, în punctul Valea lui Coman, dar şi mai sus, pe limita administrativ teritorială a comunelor, aşa cum a fost reprezentată grafic printr-o „Schiţă a hotarelor” dintre cele două localităţi în 1968. Documentul a fost pus la dispoziţia membrilor comisiei de către primarul de la Stoeneşti.
În procesul verbal încheiat la sfârşitul întâlnirii s-a consemnat că, la faţa locului, Ion Marin a fost de acord ca limita teritorială să fie cea reprezentată grafic de „Schiţa hotarelor” din 1968, care a fost arătată comisiei şi de către Mugurel Minciună. Acest din urmă înscris era la o scară mai mare, văzându-se limitele dintre cele două comune.
Cei doi edili au fost de acord ca O.C.P.I. să traseze limita de proprietate dintre cele două localităţi, conform hărţii din 1968, reprezentantul instituţiei, Marius Călin Malancu, dând asigurări de susţinerea cu logistica operaţiunilor, prin prezentarea planurilor aflate în baza de date a O.C.P.I. Plus ca limită de proprietate între trei punte de pe hartă (12-11-10), Valea lui Coman să fie limita teritorială recunoscută şi necontestată de către cele două comune.
Pentru alte puncte (10-9-8-7-6-5-4) din schiţa din 1968, din nou cele două administraţii au fost de acord să fie conform desenului. Cu toate acestea, având în vedere Hotărârea Consiliului Local Stoeneşti nr. 5 din 20 ianuarie 2006, primarul Ion Marin a menţionat că pentru aceste puncte din „Schiţa hotarelor dintre teritoriile administrative ale comunelor Stoeneşti şi Cetăţeni” din 1968, va introduce pe ordinea de zi a CL o propunere pentru a lua act de transpunerea în teren a schiţei.
Cei prezenţi au mai convenit ca pentru limitele stabilite la sfârşitul lunii august să se procedeze la măsurători în teren, prin specialişti în cadastru. Pentru urgentarea operaţiunilor necesare conform legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, edilul de la Stoeneşti s-a oferit să pună la dispoziţia Primăriei Cetăţeni documentele întocmite în 1968, pe care instituţia le deţine în original.
A rămas doar să fie contractată persoana autorizată, primarii angajându-se să o facă în maxim 30 de zile, care să stabilească limitele celor două localităţi.
Mugurel Minciună: „Există două variante: să respectăm grăniţuirea de acum sau cum e pe harta din 1968!”
Pentru că a expirat acest termen şi nu s-a întâmplat nimic, primarul de la Cetăţeni a înaintat Prefecturii o adresă prin care cere să i se comunice dacă limita stabilită prin procesul verbal din 24 august 2021, cu valoare de act oficial, o poate folosi ca fiind cea oficială şi care trebuie avută în vedere de Primărie pentru actualizarea limitelor, la care nu a primit niciun răspuns.
„Luni dimineaţă (n.r. 15 noiembrie 2021), am fost la domnul prefect pe acest subiect. S-a întrunit comisia pe timpul Emiliei Mateescu şi regret maxim că a fost schimbată, că poate că era gata. S-a semnat un proces verbal. Nu înţeleg cum s-a ajuns până în prezent fără a fi stabilită graniţa între localităţi. Procesul verbal, care a fost semnat, este un document al Instituţiei Prefectului, nu al prefectului, cum nu vorbim nici de primar, care nu sunt funcţii definitive, şi tot nu este pus în practică. Procesul verbal din august nu e valabil la O.C.P.I., trebuie să vină un cadastrist, de comun acord cu primarul de la Stoeneşti şi cel de la Cetăţeni, şi să fixeze borna de graniţă. Există două procese verbale, semnate de Ion Marin, primarul de la Stoeneşti, în care este de acord să se facă grăniţuirea conform hărţii din 1968. Primul semnat când era primar Ion Toader şi al doilea, acum. Există două variante: să respectăm grăniţuirea de acum sau cum e pe harta din 1968!”, ne-a declarat Mugurel Minciună, primarul de la Cetăţeni.
Afectaţi sunt rudarii din Valea Cetăţuia care, deşi sunt cu domiciliul în Cetăţeni, terenul de sub casele lor este al comunei Stoeneşti. În acest fel nu pot beneficia de nicio investiţie a administraţiei de la Cetăţeni, nici măcar să le fie pietruite uliţele.
Ion Marin: „Nu mai retrocedez niciun metru de pământ şi luăm şi rudarii şi rămâne hotarul vechi, pe Valea Chiliei”
Cu toate că există hotărârea Tribunalului, de obligare a prefectului să iniţieze acţiune în instanţă pentru stabilirea limitei dintre Cetăţeni şi Stoeneşti, acest lucru nu s-a întâmplat, chiar dacă au trecut aproape opt luni de la pronunţare.
De cealaltă parte, Ion Marin, primarul de la Stoeneşti, vrea, într-un final, să ia toată comunitatea de romi de la Valea Cetăţuia, ca locuitori ai comunei şi din punct de vedere al stării civile, chiar dacă, acum 15 ani, Consiliul Local al comunei a adoptat o hotărâre prin care cedează comunei Cetăţeni terenul de sub casele etnicilor. Ar fi vorba de vreo 4-5 hectare, dar „fâşia” de graniţă dintre cele două localităţi, pentru care nu cad de acord cele două administraţii, ar fi de circa 500 de hectare, suprafaţă pe care o vor ambele comune, fiind aducătoare de taxe şi impozite.
„Doamna prefect a venit aici, a format o comisie, care nu s-a mai deplasat la faţa locului, şi a rămas aşa, pentru că Cetăţeni, dacă îi dai un deget, îţi ia mâna toată. I-am spus: dacă vrea, nu e nicio problemă, am şi o Hotărâre de Consiliu, care stă la baza retrocedării a în jur de 500 hectare de teren, dar nu s-au mulţumit şi vor vreo 2.000 de hectare. Acum am revenit la tot, iau şi romi, iau şi teren, rămâne graniţa aşa cum era veche, şi gata. În 1968, când s-a făcut ultima împărţire administrativ-teritorială, când Cetăţeni nu putea să fie comună pentru că nu avea numărul de locuitori, a luat cătunul de rudari, dar doar cu starea civilă şi terenul a rămas la O.C.P.I. la Stoeneşti şi hotarele aceleaşi. Aşa a stat din 1968 şi până în prezent, terenul la Stoeneşti şi localnicii, cu starea civilă şi Registrul Agricol, la Cetăţeni. După 1990 se încearcă stabilirea graniţele şi nu se pot stabili. Cetăţeni vrea cu orice preţ să scape de rudari, iar eu am zis că-i iau, nu e nicio problemă. Nu e posibil aşa ceva, consilierii mei şi comuna mea, ca să retrocedeze 2.000 de hectare, e de colea?! Terenul de sub rudari, e vorba de 4-5 hectare, şi am zis să mergeam pe deasupra Schitului, cum am stabilit cu Consiliul Local în 2006, prin Hotărâre, să dăm Cetăţuia şi tot ce cuprinde acolo, fiind vorba de peste 500 de hectare. Dar ei, acum, ce s-au gândit: luăm drept pe aici, parcă ar fixa hotarele de la ei din burtă. Am spus că nu pot să retrocedez atât, că nici Consiliul nu vrea, dar, în schimb, nu mai retrocedez niciun metru de pământ şi luăm şi rudarii şi rămâne hotarul vechi pe Valea Chiliei. Trebuie doar ca rudarii să treacă cu starea civilă la Stoeneşti, conform O.C.P.I. pe acolo e hotarul, pe Valea Chiliei. Eu cred că ar trebui o hotărâre de Guvern, să treacă rudarii cu starea civilă la Stoeneşti, să rămână bătute în cuie şi hotarele. Cele două comune trebuie să semneze un protocol cu Prefectura şi Oficiul de Cadastru. Prefecta atunci a venit, ne-am uitat, ne-am orientat, am stabilit că respectăm hotărârea din 2006, dată de către Consiliul Local Stoeneşti, să retrocedăm peste 500 de hectare, pe nişte limite stabilite de noi atunci. Dar Cetăţeni vrea şi un munte, că vezi Doamne nu ştiu ce… aşa ceva nu se poate, că nu e posibil.”, a fost părerea primarului Marin, de la Stoeneşti.
Probabil că noua conducere a Prefecturii va pune în aplicare sentinţa Tribunalului şi va iniţia în instanţă procedura de delimitare între cele două localităţi din Muscel. Ar fi o premieră. Isabela FILIP