-2.7 C
Campulung Muscel
07/02/2025

Secţia Etnografie a Muzeului Municipal găzduieşte expoziția „Portul popular bărbătesc în zona Muscel”

În perioada octombrie – decembrie 2022, Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung organizează o expoziție temporară de costume populare bărbătești din zona Muscelului. Aceasta poate fi vizitată de către orice doritor, pe tot parcursul perioadei amintite. În cadrul acestei expoziții se pot admira 60 de piese de port bărbătesc, multe dintre ele datând încă de la începutul secolului al XX-lea, precum: ițari, cămăși bărbătești, bete, veste, bitușcă, zeghe. De asemenea, expoziția conține fotografii din atelierul lui Ioan Munteanu, care a funcționat în Câmpulung Muscel, pe strada Negru Vodă, nr. 120, în perioada 1 mai 1924 – 28 mai 1946. Fotograful Ioan Munteanu avea propriul atelier în curtea Bărăției și nu doar țăranii îmbrăcați în costume populare muscelene au fost protagoniștii fotografului, ci și peisaje din orașul Câmpulung și ale zonei înconjurătoare, monumente istorice, personalități ale vremii respective și evenimente importante.

  • Despre portul popular bărbătesc în Muscel

Multe dintre informațiile cu privire la portul bărbătesc în Muscel pot fi descoperite la Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung. „Piesele de port erau confecționate din materiale oferite de ocupațiile tradiționale. Diferențieri raportate la specificul ocupațiilor și meșteșugurilor se constată, cu pregnanță, la costumul bărbătesc. Ocupațiile au determinat ponderea anumitor haine, ale căror materiale, croi, structură au fost impuse de mediul geografic, de condițiile climatice – țol, glugă, bunda din blană, piese care acoperă trupul pentru a-l feri de intemperii și, totodată, pentru a servi și la odihnă și haine care îmbracă trupul – veste și haine lungi din dimie, pieptare și cojoace mari din blană (…). Portul bărbătesc din zona Muscel în timpul verii era compus din: pălărie, cămașă, vestă neagră (murea), brâu sau chimir, ițari și opinci. Pe vreme răcoroasă, costumul se îmbogățea cu alte piese: căciula, cioarecii de dimie albă, cojocul, minteanul. Pe timp ploios, se foloseau ipingelele. Un alt element de port socotit mai mult păstoresc era gluga, purtată atât de femei, cât și de bărbați, pe cap, la umăr, pe umăr, la piept, pe frunte”. La origine, piesele de port erau simple ca structură, tehnică și ornamentație, fără diferențieri pregnante în ceea ce privea stratificarea socială”.

În ceea ce privește cămașa bărbătească, se cunosc următoarele tipuri de cămăși:

  • cămașa cu clini, numită și bătrânească
  • cămașa cu fustă, fustanelă românească sau nord-dunăreană
  • cămașa cu barbure, care mai poartă denumirea de cămașă mocănească sau ciobănească
  • cămașa cu platcă simplă, lipsită de ornamente
  • cămașa despicată în părți

Cămașa cu fustă este o cămașă cu fustă încrețită și are două părți constitutive: partea de sus, care poartă denumirea de stan, și partea de jos, poalele, care se numesc poale sau fustă, formată din patru sau cinci foi.

Cămașa cu barbure este confecționată din pânză albă de casă sau de fabrică și se diferențiază prin introducerea a doi clini, unul în față și altul în spate, cu scopul de a o lărgi. Croiul și ornamentația acestor clini poartă denumirea de „barbure”, cuvânt derivat din latinescul „barbula-ae”, care înseamnă „ornament triunghiular”

Câmpurile ornamentale ale cămășilor sunt plasate la guler, de-a lungul deschizăturii pieptului, la poale și la mâneci, având o cromatică diversificată: alb, roșu, negru, galben, mov, verde, albastru, roz.

Croiul mânecii era distinct în funcție de tipul de cămașă, așadar existau: cămașa cu mâneca largă, respectiv cămașa cu mâneca tip manșetă.

Nu în cele din urmă, cioarecii sau pantalonii confecționați din dimie albă, țesută în 4 ițe, aveau un croi specific, fiind realizați după un tipar unitar: croiți strâmți pe picior, fără despicătură în față, doar în părțile laterale, unde se lăsa o pulpană lată de 25-30 cm, care se cosea, lăsând, de-a latul ei, un orificiu prin care se introducea un „brăcinar”. Turul de la spate mergea până în dreptul acestei pulpane, în sus, până deasupra bazinului, prin care se introducea brăcinarul. Acesta se înnoda în dreapta sau în stânga.

Robert Adrian ŞTEFAN

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!