Vociferările insistente ale liberalilor, cum că „am luat-o razna” după hotărârea Tribunalului Argeş, care a taxat lipsa votului secret în cazul lui Marcel Pârşan, n-au convins-o pe secretarul Ramona Simion să renunţe la procedura legală. Hotărârile privitoare la persoane impun confidenţialitatea votului, până la urmă, şi din motive de protecţie a aleşilor. Vorba viceprimarului Nicolae Zaharia: te întâlneşti pe stradă cu omul căruia i-ai acordat un vot negativ. Şi nu ştii cum reacţionează. Colegul său de partid, Ionel State, miza tot pe mica înţelegere pe care ar permite-o interpretarea legii, logică nepermisă unui şef de Comisie Juridică, obligat să aleagă sensul cel mai sigur, în caz că legea conţine o doză crescută de echivoc. Hotărârea de restructurare a unora dintre compartimentele Primăriei nu pomenea numele lui Marcel Pârşan şi niciun nume, de altfel, dar instanţa a considerat că „dăunează” persoanei sau interesului unei persoane şi, pe cale de consecinţă, votul nu trebuia să fie deschis. Rămâne să vedem ce opinie va avea Curtea de Apel, căci, într-adevăr, reorganizarea Primăriei s-a realizat fără nominalizarea ocupanţilor posturilor restructurate. În cazul punctelor de pe ordinea de zi, aprobările se dădeau în folosul unor cetăţeni trecuţi cu nume şi prenume în materialul de şedinţă, prin urmare, nu mai era nimic de discutat. Ori de comentat. Şi, totuşi, au făcut-o liberalii State şi Creţu, pe motiv că se votau nişte concesionări de terenuri. Care, i-a lămurit secretarul Primăriei, se dădeau în favoarea unor persoane.
Până la vot electronic, e nevoie de microfoane pentru aleşi
La şedinţa de luni după amiază, s-a votat secret de cinci ori: de trei ori pentru concesiuni de balcoane, o dată, pentru o închiriere de spaţiu verde şi o dată, pentru desemnarea a doi consilieri într-o comisie. A apărut în peisaj altă cutie, tot antipatică Elenei Lasconi, prin urmare, staff-ul s-a conformat dispoziţiei de a nu o urca pe masă. Astfel, recipientul şi-a luat locul pe podea, lângă picioarele secretarului Ramona Simion, unde fusese retrogradată şi surata folosită intensiv de Nicolae Ghinea. Garantat, era altă cutie, tot de hârtie de copiator şi aceasta. Cea veche avea capac verde, cea nouă, capac albastru. La şedinţa următoare, va dispărea, întrucât, zilele acestea, a fost achiziţionată una din plexiglas.
Consilierul POL Dan Şain a sugerat achiziţia unui sistem de vot electronic, care „costă mai puţin decât tăierea copacilor” folosiţi la buletinele împărţite de cinci ori la o singură şedinţă. Dilema era cum e pus votul la dosar, căci birocraţie fără dosar nu s-a inventat. Sau cum se consemna votul în procesul verbal în cazul în care se constată că o hotărâre este nelegală? Răspundere în solidar, a fost răspunsul care a stârnit parcă mai multă agitaţie în rândul politicienilor ajutaţi, totuşi, de votul secret să se manifeste şi contra. Poziţie pe care o adoptă extrem de rar, de teamă că supără electoratul.
În cazul celor trei balcoane, pentru care Executivul propunea contracte noi, deşi cele vechi erau încă în vigoare – dar se schimbaseră proprietarii -, a existat un vot împotrivă, oferit de un ales rămas nedibuit. La fel, cineva a votat împotrivă şi la hotărârea iniţiată la solicitarea Lidl.
Până la votul electronic, care ar elimina modalitatea greoaie în care se desfăşoară cel cu buletine, pentru care se întrerupe şedinţa şi se produce rumoare, Executivul are alte restanţe faţă de aleşi. Cărora le-a promis, înainte de suporturi pentru laptopuri şi tablete, ca să nu mai stea cu ochii în telefoane şi să lase o impresie greşită cetăţenilor care vizionează şedinţele, lavaliere, ca să se audă ce vorbesc.
Cele trei apartamente, cumpărate în 2021, aveau balcoane de bun simţ
Prima concesiune solicitată privea o suprafaţă insignifiantă, de numai 2,70 metri pătraţi din domeniul public, situată pe Bulevardul I.C. Brătianu, blocul D31, scara A, apartament 3, parter. Pe acest teren a fost edificat un balcon, cumpărat în această vară, odată cu apartamentul cu două camere, de către Simona Păiuş. Pe 15 iulie 2021, la o zi după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, doamna respectivă s-a adresat Primăriei şi a solicitat preluarea contractului de închiriere a terenului de sub balconul construit pe proiecţia celor de la etajele superioare. Contractul de închiriere al vânzătorului apartamentului, Nicolae Manceru, era valabil până în ultima zi a anului 2022.
Următorii solicitanţi au fost Virgil Tudora şi Mihaela Raluca Tudora, care, în primăvara acestui an, au achiziţionat o locuinţă cu două balcoane, care ocupă 3,30 metri pătraţi, respectiv 3 metri pătraţi din domeniul public, pe strada Ion Ţicăloiu, nr.48, blocul P37, scara A. Cererea din 22 aprilie 2021 a fost depusă rapid la Primărie, la patru zile de la parafarea contractului cu vânzătorul Octavian Ionuţ Oproiu, care avea contract de concesiune, de data aceasta, până în februarie 2023. Familia mutată din Vişoi în Grui cerea să fie transferat contractul pe numele său.
Tot în această primăvară, şi-au cumpărat apartamentul cu balcon edificat în condiţii legale şi familia Neacşu, Lucian Ion şi Andreea Cristina, care, pe 2 iunie 2021, au şi demarat formalităţile la Primărie, pentru a plăti pentru terenul de 3,20 metri pătraţi din strada General C.Simonescu, nr.14, blocul 21, scara D. Şi ei au cerut tot preluarea contractului de închiriere al vânzătorului Vasile Georgescu, valabil până la data de 31 decembrie 2022.
Însă, pentru toţi, Executivul a propus – şi tot aşa s-a şi votat – contracte de concesiune noi, cu o durată de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii.
Lidl, vot secret, Telekom, vot deschis
A patra hotărâre pentru care au fost puşi în mişcare juriştii Filipescu şi Crânguş a privit prelungirea contractului de închiriere din 31 august 2011, încheiat cu SC Lidl Romania SCS, pentru o suprafaţă de 553 metri pătraţi de teren situat în strada Traian, nr.44, ocupat de spaţiu verde. Termenul de închiriere a fost stabilit tot la cinci ani. Este a doua prelungire de care beneficiază Lidl, după cea aprobată în 2016.
În schimb, a scăpat vigilenţei Executivului votul la hotărârea privind dreptul de acces acordat Telekom Romania Communications SA asupra unei suprafeţe de 100 metri liniari, pe DN 73, la poziţia kilometrică 45. Compania intenţionează reorganizarea reţelei de telecomunicaţii existente şi instalarea unei noi reţele de fibră optică, utilizând structura nouă subterană în zona DN 73, între poziţiile kilometrice aproximative 45+100, 45+200, teren aflat în proprietatea Câmpulungului. Fiind prima din lotul de şase solicitări privind domeniul public, le-a luat prin surprindere pe gazde, care au dat liber votului deschis.
O apă, o bârfă mică şi multă bună dispoziţie
În reprizele de împărţit de buletine de către şefa Juridicului, Mihaela Filipescu, şi preluare cu urna de către juristul Nicolae Crânguş, Elena Lasconi le-a propus o trataţie consilierilor. „Doriţi o cafea, o apă, ceva?”, şi-a întrebat musafirii, care n-au refuzat o sticlă cu apă minerală. Cel dintâi însetat, Mărgărin Blidaru, aproape că a învinovăţit Executivul că nu s-a gândit la asta mai devreme, întrucât gura uscată l-a împiedicat să vorbească. Dar nici după stingerea setei nu i-a venit inspiraţia de a se alătura colegilor Ivan şi Neculăescu, în vervă în a-i face opoziţie primăriţei. Pauzele impuse de votul secret le-au făcut bine şi celor de la prezidiu, şi celor din sală, căci au mai schimbat o vorbă şi au mai chicotit, fără a-l contamina cu veselia lor pe preşedintele Zaharia, din cale-afară de serios.
Pentru ultima oară la şedinţa din 30 august când Elena Lasconi i-a predat legătura lui Nicolae Crânguş, deloc stânjenit de postura de plimbător al cutiei printre consilieri, a fost la punctul la care votanţii s-au pus de acord că era singurul care necesita secretul opţiunii. Cu un sfert de oră înainte de încheierea dezbaterii, Dan Şain le-a atras atenţia colegilor că o hotărâre votată era incompletă, în sensul în care nu desemnaseră doi colegi într-o comisie abilitată să analizeze solicitările de sprijin financiar acordat din bugetul local bisericilor din Câmpulung. Ionel State, de la PNL, şi Adrian Vlădău, de la USR, vor cântări cererile preoţilor care au nevoie de bani pentru unele lucrări ori dotări necesare parohiilor.
Magda BĂNCESCU