Populaţia de zimbri liberi din Munţii Făgăraş a crescut cu încă 21. Aceştia au fost eliberaţi în două zone de reintroducere a zimbrului în Munţii Făgăraş, Lereşti şi Pecineagu-Rucăr.
Zilele acestea, Conservation Carpathia se bucură că pentru al doilea an de reintroducere a zimbrilor, reuşeşte să elibereze 21 de zimbri care au poposit în ultimele luni din Germania, Marea Britanie, Suedia şi Vânători-Neamţ, în zonele de reintroducere Lereşti şi Pecineagu-Rucăr. Aceştia vor forma două turme noi după ce în mai 2020 prima turmă de zimbri a fost eliberată în zona de reintroducere Pecineagu.
Zimbri liberi vor fi monitorizaţi în permanenţă de rangerii fundaţiei care le vor analiza gradul de adaptabilitate la noua situaţie şi vor preveni eventualele apropieri de zonele locuite.
„Activitatea de monitorizare a zimbrilor presupune urmărirea lor zilnică cu ajutorul colarelor care emit puncte GPS şi le stochează automat în baza noastră de date. Localizarea în teren se realizează cu ajutorul dispozitivelor de urmărire cu unde radio. Rangerii noştri colectează date cu privire la comportamentul lor, prin observare directă, înregistrarea urmelor, aprecierea stării de sănătate, interacţiunea cu celelalte animale din faună, impactul asupra habitatului, interacţiunea cu omul sau apropierea de comunităţile locale.”, a declarat Călin Şerban, asistent manager faună sălbatică Conservation Carpathia.
Populaţia de zimbri din Munţii Făgăraş creşte
În ultimele luni, cele două zone de reintroducere a zimbrului s-au bucurat de tot mai multe exemplare de zimbru. În prezent sunt două grupuri, unul cu 9 exemplare în ţarcul pentru aclimatizare Pecineagu-Rucăr şi unul cu 12 exemplare în zona Lereşti, pregătiţi pentru a fi eliberaţi.
„În fiecare an de implementare a proiectului vom suplimenta cu mici grupuri de zimbri, iar pentru aceasta identificarea zimbrilor potriviţi şi preluarea acestora este una din preocupările noastre permanente. Toţi zimbrii care vin, parcurg o perioadă de aclimatizare înainte de a fi eliberaţi, perioadă în care se realizează şi coeziunea grupului.”, a declarat Adrian Aldea, manager faună sălbatică Conservation Carpathia.
Succesul unui proces de reintroducere a unei specii vulnerabile cum este zimbrul, este dat de momentul în care zimbri pot supravieţui şi se pot înmulţi în condiţii naturale; conform studiului de fezabilitate realizat de specialiştii Romsilva, este nevoie de circa 100 de exemplare pentru acest lucru. Astfel, pentru a asigura toate condiţiile necesare, în procesul de reintroducere sunt propuse trei zone (minim 30 de indivizi în fiecare zonă) între care zimbri se pot deplasa şi migra, facilitând în timp întâlnirea indivizilor din grupuri diferite.
Oportunităţi pentru oameni
Zimbrii dispăruseră din ţara noastră acum peste 200 de ani, însă eforturi considerabile realizate în ultimii ani i-au readus acasă. Ei sunt importanţi pentru biodiversitate, creând oportunităţi pentru alte specii. Fiind animale blajine, se pot observa de la o distanţă confortabilă şi astfel pot contribui la dezvoltarea comunităţilor ca un obiectiv turistic în sine.
„Cred cu tărie că o comunitate dezvoltată durabil este una care creşte în armonie cu natura care o defineşte. Suntem mândri şi bucuroşi de venirea zimbrului în zona noastră, acesta este un pas spre întoarcerea la o natură sănătoasă. Această acţiune are un real potenţial turistic, oferindu-ne astfel cadrul pentru declararea comunei Lereşti în Staţiune Turistică de Interes Naţional. Există deja o serie de exemple în România, de zone care s-au transformat în obiective turistice importante doar prin prezenţa acestei specii emblemă în ţara noastră.”, a declarat Marian Toader, primarul comunei Lereşti.
Toate aceste acţiuni însă nu ar putea avea loc fără sprijinul şi susţinerea autorităţilor locale din Rucăr, Lereşti şi Nucşoara, autorităţilor regionale relevante: Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş şi Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş şi, nu în ultimul rând, gestionarilor fondurilor cinegetice învecinate.
Despre proiectul LIFE Carpathia
Această acţiune a fost realizată în cadrul proiectului LIFE Carpathia („Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munţilor Carpaţi, România”, LIFE18 NAT/RO/00108). Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale şi care deopotrivă să creeze beneficii comunităţilor locale din zona Munţilor Făgăraş.
Proiectul este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia, Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraş Conservation, SC Carpathia Agro & Finance SRL, Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Argeş „Basarab I” şi ProPark – Fundaţia pentru Arii Protejate, între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature (www.ec.europa.eu) şi al Fundaţiei Arcadia, prin programul Endangered Landscapes Programme (www.endangeredlandscapes.org).