5.6 C
Campulung Muscel
September 21, 2021

Scrisori din Câmpulung de Adrian Săvoiu – Un dar pentru Câmpulung

În anul 1946 intrau în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, prin donaţie, cinci albume masive, legate în piele, care conţineau peste 700 de fotografii sepia înfăţişând Câmpulungul interbelic şi împrejurimile oraşului. Pe prima pagină a fiecărui album stătea scris un enunţ simplu: „Dar de la Nicolae Th. Ştefănescu din Câmpulung-Muscel”. Autorul fotografiilor nu putea să bănuiască atunci faptul că, peste ani, gestul nobil de a dona Academiei Române impresionanta sa colecţie de fotografii realizate în perioada interbelică se va transforma într-un imens dar făcut Câmpulungului. Astfel, privite după aproape un secol, aceste fotografii ies din arhivă cu o valoare mult sporită, valoarea pe care o corabie demult scufundată o capătă prin aducerea ei la suprafaţă din adâncuri.
Cine a fost acest Nicolae Th. Ștefănescu? În Câmpulungul interbelic putea fi zărit, mai ales în sezonul estival, trecând pe străzile oraşului sau apucând drumul Drăceştilor, al Creţişoarei ori al Groşanilor un călător puţin ciudat după aparenţe, care purta întotdeauna în buzunarul hainei sale un aparat de fotografiat Kodak. Din când în când se oprea, făcea o fotografie ori scotea un creion bine ascuţit pentru a schiţa rapid o figură interesantă venită la târgul din Câmpulung, un chip de cioban sau de căruţaş, o nevastă veselă surprinsă la strânsul fânului ori la înălbitul pânzei la gârlă. Misteriosul călător avea mereu ochiul proaspăt; ştia unde să zăbovească, ce să surprindă pe retina aparatului de fotografiat, cu cine să stea de vorbă şi ce să întrebe. Ceea ce pentru cei din jurul său nu avea aproape niciun preţ, pentru el reprezenta un document.

Aşa trebuie să fi apărut în ochii câmpulungenilor insolitul Nicolae Th. Ştefănescu despre a cărui biografie se mai ştiu astăzi puţine detalii. Era fiul lui Theodor Ştefănescu, ilustru profesor de contabilitate la Bucureşti, secretar general în Ministerul Instrucţiunii Publice, director al Şcolii de Comerţ din Capitală, iar din 1880, viceguvernator al Băncii Naţionale a României. Ajuns la apogeul carierei, în jurul anului 1900, Theodor Ștefănescu şi-a luat o vilă la Câmpulung, pe strada Matei Basarab, nu departe de Cercul Militar, unde venea de la Bucureşti ori de câte ori avea răgazul. Din căsătoria cu Sevastiţa, verişoara pictorului Nicolae Grigorescu, vice-guvernatorul Băncii Naționale a avut nu mai puţin de nouă copii. Unul dintre ei a fost acest Nicolae Th. Ştefănescu, care după ce, ani de-a rândul, vizitase şi se desfătase cu monumentele Parisului, castelele de pe Valea Loarei ori muzeele Italiei, s-a simţit tot mai mult atras de oraşul de la poalele Iezerului şi Păpuşii.
Împătimit călător, membru al Societăţii Turiştilor din România, Nicolae Th. Ştefănescu găsea la Câmpulung liniştea vacanţelor estivale şi tihnă pentru lectura din poeţii preferaţi, între care se numărau Rimbaud, Mallarmé şi Valéry. Locuind în vila moştenită de la tatăl său, respirând aerul proaspăt al „Parcului Ştefănescu” din apropiere, Nicolae Th. Ştefănescu a transformat cu timpul desele veniri la Câmpulung într-o permanenţă, pentru că, în anul 1944, a luat decizia de a părăsi Bucureştiul şi a se stabili definitiv în orașul sufletului său. Aici a trăit bucuriile simple ale vieţii, proprii unui spirit cultivat, până în 1953, când a încetat din viață.
În anul 2012, împreună cu Gheorghe Chița și Ioan Crăciun, am tipărit la Editura Ars Docendi un album cu cele peste 700 de fotografii făcute în perioada interbelică, la Câmpulung și în împrejurimi, de Nicolae Th. Ștefănescu. Darul pe care el îl făcea în 1946 Academiei Române s-a transformat astfel, prin publicarea fotografiilor, într-un dar pentru câmpulungeni.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!