Cunoscută în epocă sub numele „Expoziţia Generală Română”, evenimentul jubiliar din 1906 s-a dorit a fi o manifestare naţională a românilor de pretutindeni. Organizatorii au avut în vedere mai multe obiective: înfiinţarea unui muzeu al românilor, a unui spaţiu de cunoaştere a trecutului, dar şi a prezentului, a unui parc de distracţii, precum şi glorificarea regelui Carol I. Nu era sărbătorit un singur eveniment, de vreme ce expoziţia marca împlinirea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I şi 25 de ani de la proclamarea Regatului României.
Foto: Gimnaziul „Dinicu Golescu” din Câmpulung, 1906. Înființat în 1894, până în 1917 a fost doar gimnaziu, având numai patru clase. A funcționat în localul din fața mănăstirii Negru-Vodă. În 1937 cursurile au început să se predea în noul local, construit vizavi de cel vechi.
Ideea organizării expoziţiei de la Bucureşti în anul 1906 i-a aparţinut lui Take Ionescu. Comisar general al expoziţiei a fost numit Constantin Istrati, doctor în chimie şi medicină la Paris, academician și fost ministru. De realizarea parcului expoziţional era răspunzător şi ministerul Domeniilor, condus de Ion N. Lahovari.
În ceea ce priveşte alegerea locului expoziţiei, au existat mai multe variante în Bucureşti: Şoseaua Kiseleff, Târgul Moşilor-Obor, Cotroceni, Filaret. După îndelungi discuţii, s-a optat pentru ultima variantă. În anul 1905, pe locul destinat expoziţiei, la Filaret – numit Câmpia Libertăţii din 1906 -, nu se afla decât o fântână, nişte păşuni pentru vite şi terenuri mlăştinoase. Ion N. Lahovari, în discursul rostit la inaugurarea manifestării, a evidenţiat efortul depus:
Foto: Școala de Fete Nr. 2 din Câmpulung, 1906. A fost înființată în 1896 și a funcționat în casele fostului egumen al mănăstirii Aninoasa, călugărul Dionisie Aninoșanu. Din 1929 s-a mutat în noul local „Oprea D. Iorgulescu”, în aceeași clădire cu Școala Nr. 1 de Băieți.
„Am tăiat dealuri, am secat bălţi, am umplut o vale, am săpat un loc mare şi, în mai puțin de un an, am scos la lumină parcul şi grădinile expoziţiei.“
Planul general al parcului a fost întocmit de către francezul Edmond Redont (creatorul parcului Bibescu din Craiova). Suprafaţa totală era de peste 36 ha. Arhitecţii expoziţiei au fost Victor Ştefănescu şi Ştefan Burcuş. Alături de ei, au mai participat la construcţia pavilioanelor şi a altor clădiri cei mai reprezentativi arhitecţi şi ingineri români.
Foto: Atelierul Profesional de Fete din Câmpulung, 1906. Școala s-a înființat la 1 septembrie 1905 și a funcționat la început în chiliile de călugări din curtea mănăstirii Negru-Vodă.
Expoziţia ar fi trebuit să înceapă în data de 4 iunie 1906, într-o zi de duminică. Dar, din cauza unei ploi torenţiale, festivitatea de deschidere a fost amânată pentru ziua de 6 iunie. Ziarele au evidenţiat prezenţa unui public imens, iar întregul parc era împodobit cu drapele tricolore. La inaugurare au participat guvernul, familia regală, membri ai administraţiei, oaspeţi străini şi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, cu excepţia legaţiei Imperiului Otoman.
Familia regală a fost întâmpinată la intrarea în parc, prin poarta în formă de arc de cerc, de către organizatori, guvern şi un grup de 300 de notari, primari şi săteni de frunte din toate judeţele ţării. La Arenele Romane au ţinut discursuri Ion Lahovari, Constantin Istrati şi regele Carol I.
Foto: Băile Eforiei Kretzulescu din Câmpulung, 1906. Date în folosință în 1897, primul nume a fost Băile Eforiei „Radu-Negru”.
*
Prefectura judeţului Muscel a oferit Expoziţiei Generale Române din 1906 un număr de 25 de fotografii înfăţişând Câmpulungul, majoritatea cu dimensiunea 223 x 158 mm, așa cum apare inscripţionat pe verso. Pe o etichetă de pe spatele unei fotografii este trecută data când au fost oferite de Prefectura Muscel: 21 iunie 1906.
Imaginile din Câmpulung, de o calitate remarcabilă, au fost realizate, probabil, de Emilie R. Speek, cel mai important fotograf al oraşului în acea perioadă.