Magda BĂNCESCU
Aprobarea bugetului constituie cel mai important eveniment al perioadei legat de administraţia publică locală. Conceput chinuit, cu întârziere şi greşeli, documentul care stă la baza funcţionării Primăriei şi a instituţiilor subordonate a trecut, ieri, prin formalitatea prezentării publice, fără public, care a înlocuit dezbaterea cu cetăţenii. Doar jurnaliştii au fost acceptaţi în sala mare a Primăriei, de unde s-a realizat transmisiunea live a expunerii proiectului de buget. O decizie înţeleaptă, întrucât mânuţa de participanţi, răriţi pe cale naturală, care onorau, de obicei, invitaţia primarului, sunt din grupa de risc, seniori cu boli ale bătrâneţii, care, în caz de infecţie, Doamne, fereşte!, nu apucau să-şi vadă realizate ideile de investiţii lansate şefei Executivului. Şi aşa unii dintre ei se înscriau la cuvânt doar ca să se vadă la televizor, de vreme ce, an de an, veneau cu lista de propuneri, din care foarte puţine, spre deloc, avansau din carneţelele îngălbenite de timp şi uitare în bugetul Câmpulungului. Ce-i drept, multe erau intervenţii mărunte, cu care ADP putea să-i „servească” pe petenţi oricând, în timpul anului. Dar, cum am spus, plăcerea omului cu idei era să-l vadă vecinii, seara, la ştiri.
Înlocuirea dezbaterii publice cu o comunicare transmisă în direct, la tv şi on-line, din raţiuni de pandemie, nu le mai permite nici angajaţilor Primăriei, care umpleau sala de festivităţi, ca să dea bine pentru primar, să se sustragă de la program. Jumătate dintre locuri erau ocupate, în anii trecuţi, de conţopiştii cu funcţii şi responsabilităţi în aplicarea programelor de funcţionare şi dezvoltare. În 2021, pentru ce era să-i aducă Elena Lasconi în faţa publicului? Ca să-i facă de râs pentru maniera impardonabilă în care au creat bugetul anului, de care aproape că „uitaseră”? Punerea la zid a Economicului şi Investiţiilor a generat, în culise, un mărunt dat din buze că nici Juridicul n-ar fi sfânt, căci cunoaşterea termenelor legii ar fi treabă de jurist, nu economist. Spre unul dintre aceştia s-ar îndrepta ceva căutături colegiale închiondorate că n-ar fi sesizat că expiră răgazul obligaţiei legale, dar cum face parte din staff-ul primăriţei, acesta este motivul pentru care ar fi scăpat de papară. Oamenii cu timp liber berechet din Primărie vorbesc…
Chiar să se extindă culpa şi la un jurist, asta nu scuză faptul că anexele bugetului s-au publicat pe rând, timp de o săptămână, pe site-ul Primăriei. Păi, în această manieră, nu pare a fi respectat termenul de 15 zile pentru consultare publică a tuturor documentelor, de vreme ce unele abia au fost postate. Şi, oricum, cele nouă prezentate sigur nu sunt toate. Cel cu fondul de salarii lipseşte şi nu pricepem de ce. N-are cum să fie prăpădul mai mare ca în timpul lui Ţâroiu, de vreme ce noua grilă de salariaţi, chiar crescută cu 7 poziţii, are 37 de posturi vacante. Iar cea a fostului primar n-avea decât 11. În condiţiile în care organigrama Elenei Lasconi are de trei ori mai multe posturi neocupate – chiar dându-le la o parte pe cele şapte nou create -, cheltuiala efectivă cu salariile n-are cum s-o depăşească pe cea din mandatul trecut. Şi dacă s-ar angaja jumătate dintre poziţiile vacante.
Plusul celei de-a doua acţiuni legate de buget a fost eliminarea publicului, care n-avea decât un rol decorativ. „Grosul”, în afara salariaţilor Primăriei bucuroşi de ora de pauză, erau directorii şi contabilii de şcoli aduşi cu arcanul de Liviu Ţâroiu, şefii de la Edilul, Pieţe, ADP, spitale, care nu cârteau, căci, oricum, mai mult nu primeau. Exclus să se fi ţinut o dezbatere la Primărie, iar a apela la un amfiteatru şcolar sau al Clubului ARO, care trebuia igienizat înainte şi după, era o cheltuială inutilă, doar ca să bifezi o obligaţie, care putea fi respectată şi aşa cum a gândit-o primăriţa.
Cele mai scumpe lucrări din bugetul acestui an sunt, în ordinea valorilor, Staţia de Epurare, cu aproape 8,6 milioane de lei, Bulevardul „Pardon”, cu 7 milioane de lei, conducta de aducţiune cu 3,35 milioane de lei, nişte străzi periferice, cu 3 milioane de lei, şi achiziţia propusă la Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, cu 1,2 milioane de lei. Dintre acestea, lucrarea cu cele mai mari şanse de realizare este Bulevardul „Pardon”, al cărei constructor nu se poate să nu fi fost mişcat de alocarea celor 7 milioane la care s-a angajat Guvernul. Fiind sigur că banii îl aşteaptă, n-are de ce să repete figura de la Piaţa Primăriei. Deşi şi acolo avea asigurată suma, până la ultimul leu, majorată cu peste un milion de lei, pentru „bună purtare”.
Apropo, şi constructorul de la Piaţa Primăriei, şi cel care a reabilitat Casa „Cenuşă” de pe strada Maior Gâldău, viitoarea reşedinţă pentru medici, au de dat bani înapoi pentru „calitatea” execuţiei. În afara banilor, există şi proiectul cel nou al Bulevardului „Pardon”. Varianta a patra, după una a Ancăi Coşa, două ale lui Răuţoiu şi cea finală, lucrată de o echipă coordonată de arhitectul Răzvan Puchici. Nu se compară „sărăcia” care l-a mulţumit pe Ţâroiu, grăbit să extindă mediocrul din Piaţa Primăriei şi pe Bulevard, cu imaginea pretenţioasă gândită de oamenii aleşi de Lasconi. Şi preţul tot pretenţios va fi, căci dacă pentru superficiala amenajare din Piaţa Primăriei s-au plătit 7,5 milioane de lei, Bulevardul „Pardon”, care va fi mai dichisit, n-avea cum să fie mai ieftin. Ce am văzut mi-a plăcut, arată foarte bine, lucru de care se vor convinge şi câmpulungenii, căci lucrarea propriu zisă – după schimbarea conductelor din subteran – nu va începe până când proiectul nu va fi prezentat şi explicat. Dacă Bulevardul va ieşi ca în poze, Piaţa Primăriei ni se va părea şi mai urâtă decât o vedem astăzi!