Bună ideea celor de la Consiliul Judeţean de a deplasa conferinţele de presă din birou în teritoriu, fiind ales, în această săptămână, Castrul Roman Jidova. Mai află lumea despre el, afirmaţie valabilă şi pentru câmpulungeni. Proprietatea de patrimoniu istoric, aflată la intrarea în Câmpulung, prea puţin cunoscută localnicilor, care au călcat în incintă, poate, în timpul vizitelor cu şcoala, înainte de ’89, este administrată de Muzeul Judeţean Argeş, al cărui director, o prezenţă plăcută, a făcut pe gazda pentru ziariştii de la Piteşti. O cohortă de ziarişti, pentru care s-au pus pe pirostrii două tuciuri, din pricina cărora n-am prea zărit feţele musafirilor. Aromă şi abur de varză cu cârnaţi, miros şi fum de lemn ars dinainte de venirea oaspeţilor, care au avut chef de vorbă o oră, înainte de a se aşeza la masă. Mă rog, aşa or fi conferinţele de presă la judeţ, sub forma unor festine boiereşti, care-ţi taie cheful de cugetat cu burta plină.
Îmi rezum ideile la prezenţa lui Cornel Popescu la Câmpulung, pe care mi-ar plăcea să-l văd mai des, poate, şi în calitate de „consultant” în domeniul cultural al autorităţilor noastre, care au cam dat-o de gard cu „Câmpulung 500”. În afara evenimentelor tradiţionale, care au fost incluse în program pentru a uşura bugetul local de povara finanţării, dacă tot erau de cheltuit cele 2 milioane de lei de la Guvern, restul, adică noutăţile inspirate de răvaşul lui Neacşu, au fost departe de conceputul de promovare a Câmpulungului. Directorul Muzeului Judeţean, un tip care te impresionează cu ştiinţa sa, în ciuda tinereţii, obişnuia să vină destul de des pe la noi, în calitate oficială. Până marţi, nu prea l-am mai văzut, este adevărat, şi din cauza răririi de pandemie a acţiunilor culturale, dar la cele din programul „Scrisorii” putea fi chemat cu toată deschiderea şi prietenia. Chiar consultat.
Mi-a plăcut subtilitatea cu care Cornel Popescu şi-a manifestat bucuria de a-l avea la Jidova ca musafir pe vicele Bughiu, prilej de a apela la generozitatea responsabilului de cultura argeşeană. Care n-o având priză la publicul larg, dar are nevoie de bani ca să trăiască, mai cu seamă că anumite obiective, puse la punct, au potenţialul de a şi aduce venituri. Dar, până atunci, trebuie investit în ele. Jidova n-a fost un cadru ales întâmplător pentru dialogul autorităţilor judeţene cu presa. Una dintre funcţiile Muzeului o constituie cercetarea, imposibil de realizat fără fonduri, care, potrivit directorului, s-au repartizat şi în anii trecuţi, şi în acest an. Bani s-au alocat şi pentru săpăturile de la castrul roman, desfăşurate în luna august.
De săptămâna viitoare, şantierul se va deschide şi la Voineşti, în formula în care s-a colaborat până acum: arheologul şi doctorul în Istorie Ion Dumitrescu, de la Muzeul Judeţean, responsabil la castru, alături de profesorul Matei Florian Popescu, discipoli ai lui Constantin Petolescu, din partea Institutului Naţional de Arheologie „Vasile Pârvan” , sub cupola căruia s-au derulat primele cercetări. Începute de Emilian Popescu şi continuate de Constantin Petolescu. Ţin să prezint aceste nume, care merită repetate şi reţinute graţie muncii valoroase pe care o desfăşoară, pentru salvarea unui trecut insuficient apreciat de beneficiarii descoperirilor făcute de oameni pasionaţi. La termele romane de la Voineşti, găsite într-o stare foarte bună de conservare, problema cea mai importantă este delimitarea laturii nordice, parte a obiectivului pe 2021 de mărginire în întregime a monumentului, care este destul de mare. Cu 500 de metri pătraţi, pentru nişte băi, este o construcţie întinsă.
Marţi, în ziua conferinţei, Marius Păduraru, alt coleg al lui Cornel Popescu, lucra în Câmpulung, pe strada Negru Vodă, la numărul 76, la închiderea unui şantier, într-o curte particulară, unde s-a găsit casa lui Mareş Băjescu. Aici s-au descoperit mai multe niveluri arheologice, din secolele XIV-XV, chiar s-a identificat o locuinţă din secolele XV-XVI. Şi, foarte important, o sobă cu nişte plăci datate 1666, care atestă prezenţa boierului care avea reşedinţa în satul Băjeşti. Miercuri, era programată la Ţiţeşti deschiderea altui şantier coordonat de Dragoş Măndescu, cunoscut în zona noastră pentru cercetările de la Cetăţuia, unde i-au dat de furcă clandestinii din situl arheologic.
Cornel Popescu era încântat de rezultatele produse de cele patru şantiere, insistând asupra descoperirilor de la Jidova, unde s-a găsit un zid exterior de incintă. Pe partea administrativă, o reuşită a directorului, sprijinit de Consiliul Judeţean, care a alocat banii, constă în cumpărarea terenului din faţa obiectivului istoric, unde va fi amenajată o parcare. Castrul va fi din nou gazda unui festival de gen, de reconstituire istorică, întrucât precedentul a adus vizitatori în acest spaţiu neglijat de câmpulungeni, care, însă, a trezit interesul unor iubitori de istorie din afara judeţului. Ţinta şi dorinţa managerului Muzeului sunt de a încheia restaurarea începută în 1985 a porţii principale a castrului, iar intrarea să arate aşa cum ar trebui. Cornel Popescu se consideră într-o situaţie privilegiată, graţie celor trei proiecte cu fonduri europene accesate, graţie implicării masive a Consiliului Judeţean, inclusiv cu bani. La Cetatea Poienari, de exemplu, CJ are o cofinanţare uriaşă. Intenţia de a găsi o oportunitate de finanţare, fie din resurse guvernamentale, fie europene, pentru a se reuşi o restaurare şi o consolidare şi la Castrul Jidova, este valabilă pe mai departe. Din cele 17 castre de la Dunăre până la Carpaţi, zece sunt pe teritoriul Argeşului. Ce-ar însemna, inclusiv pentru Câmpulung, includerea lor într-un circuit turistic!
Expozeul abundând în informaţii despre proiectele aflate pe o agendă de lucru impresionantă l-a determinat pe vicele Adrian Bughiu să se angajeze că asigură un buget complet şi pentru anul viitor. Dacă omul a ştiut să ceară…
De ce povestim despre aceste lucruri? Ca inspiraţie pentru ai noştri, pentru că asta vrem să se întâmple şi la noi, căci de patrimoniu, slavă Domnului, nu ducem lipsă. De idei, da!
Ar fi bun la Câmpulung, măcar cu sfaturi, unul ca directorul Muzeului
