Mugurel Minciună a moştenit de la predecesorul liberal, pe care l-a înfrânt la alegerile locale, un proces cu o miză funciară consistentă: o suprafaţă de păşune de peste 76 de hectare, pe care inclusiv hotărârea de Guvern de acum 19 ani, cu domeniul public al localităţilor României, o recunoaşte ca fiind a comunei Cetăţeni. Liberalul Claudius Ciobanu n-a avut nicio reţinere în a-l da în judecată pe PSD-istul Ion Marin, care refuză să înscrie terenurile în evidenţele localităţii. Şi, mai mult, refuză să permită proprietarului de drept să le folosească. Fiind vorba despre un bun al Cetăţeniului, recunoscut de lege, bănuim că noul primar nu va face un pas în spate, din motivul apartenenţei la acelaşi partid din care face parte longevivul primar de la Stoeneşti. Care are pretenţii să se modifice hotărârea de Guvern din 2002, ca să fie trecute izlazurile Marginea Domnească şi Găvana în proprietatea Stoeneştiului.
Hotărârea de Guvern din 2002 atestă că izlazurile sunt în domeniul public al comunei Cetăţeni
Iniţial, acţiunea a fost înregistrată la Judecătoria Câmpulung. Pe 27 aprilie 2020, autorităţile locale de la Cetăţeni îi dădeau în judecată pe omologii de la Stoeneşti, pentru recunoaşterea dreptului de stăpânitori asupra a două izlazuri cu o suprafaţă însumată de 76 de hectare: Marginea Domnească, o păşune de 67,67 hectare, şi Găvana, de 8,54 hectare. Prin litigiul iniţiat de fostul primar liberal Claudius Ciobanu, administraţia publică de la Cetăţeni urmărea să obţină o hotărâre judecătorească în vederea obligării vecinilor la deschiderea rolului fiscal şi înregistrării în evidenţele fiscale şi în rolul agricol a terenurilor precizate.
Revendicarea imobiliară a fost tranşată la termenul din 7 septembrie 2020, când judecătorul din municipiu a stabilit că instanţa de la Câmpulung nu este competentă material să soluţioneze diferendul dintre autorităţile de la margine de Muscel. Şi asta pentru că se solicita anularea, respectiv modificarea unor acte administrative şi delimitarea domeniului public al celor două unităţi administrativ-teritoriale. Stoeneştenii, acţionaţi în judecată, au solicitat, prin întâmpinarea cu care au ripostat la pretenţiile vecinilor, corectarea unei hotărâri a Consiliului Local şi a unei hotărâri de Guvern şi să fie introdus un imobil în domeniul public. Pentru procesul de la Câmpulung, aleşii de la Cetăţeni şi-au luat avocat, în timp ce pârâţii au mers pe mâna secretarului Dan Luţescu. Acesta, spre deosebire de apărătorul angajat de fostul primar Ciobanu, a considerat că nu Judecătoria Câmpulung este competentă material, ci Tribunalul Argeş, „fiind vorba despre un litigiu între două U.A.T.-uri, pentru ceea ce legea prevede a fi domeniul public al comunelor.” Mai mult, secretarul Primăriei Stoeneşti a insistat pentru conexarea acestei cereri la un dosar aflat deja pe rolul Tribunalului Argeş.
Reprezentanţii administraţiei publice de la Cetăţeni cereau instanţei să dispună obligarea autorităţilor de la Stoeneşti „să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei şi să respecte dreptul de proprietate pentru suprafeţele de 67,6670 hectare, respectiv 8,5406 hectare”, cât măsoară cele două păşuni, Marginea Domnească şi Găvana, situate în extravilanul comunei Stoeneşti.
Printr-o hotărâre a Consiliului Local din 28 august 1999, a fost aprobat inventarul bunurilor din domeniul public al comunei Cetăţeni, unde apar şi cele două izlazuri. Aşadar, izlazurile totalizând 76 de hectare au fost trecute în domeniul public al comunei Cetăţeni, atestat prin Hotărârea de Guvern nr.447/2002. În acest document, publicat în Monitorul Oficial nr.609/16 august 2002, este cuprinsă şi suprafaţa de izlaz Marginea Domnească şi Găvana, dar cu 92 de hectare.
„Deşi cele două izlazuri sunt proprietatea publică a comunei Cetăţeni, singura care deţine acte de proprietate, pârâta contestă şi tulbură grav dreptul de proprietate al reclamantei, o împiedică să exercite posesia acestor suprafeţe de teren, refuză să o înscrie în rolul agricol şi rolul fiscal. Astfel că reclamanta nu poate să dispună de respectivele suprafeţe prin contracte de concesionare, pârâta motivând că sunt proprietatea comunei Stoeneşti.”, astfel a arătat justificarea părţii care a iniţiat litigiul.
Autorităţile de la Stoeneşti încearcă să-şi treacă la ele izlazurile, prin corectarea hotărârii de Guvern din 2002
Partea adversă, primarul PSD Ion Marin, a ripostat cu o întâmpinare, cerând ca acţiunea vecinului Claudius Ciobanu să fie respinsă ca neîntemeiată. Mai exact, cei de la Stoeneşti voiau – şi vor în continuare – „să se admită că terenul în litigiu face parte din domeniul public al comunei Stoeneşti, să se dispună anularea parţială a H.C.L. nr.23/28.08.1999 – hotărârea cu domeniul public al comunei Cetăţeni -, să fie obligat Consiliul Local Stoeneşti să emită o hotărâre, prin care să includă suprafeţele în litigiu în inventarul domeniului public al comunei Stoeneşti şi să dispună corectarea parţială a H.G. nr.447/2002 în acest sens.”, redăm un fragment din hotărârea judecătorească publicată pe portalul rolii.ro.
Instanţa locală a considerat că pretenţiile părţilor îi depăşesc atribuţiunile. „După cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, litigiul dintre cele două unităţi administrativ-teritoriale priveşte delimitarea domeniului public aparţinând acestora. Chiar dacă cererea a fost formulată ca fiind acţiune în revendicare, întreaga motivare în drept a cererii reclamanţilor face trimitere la dispoziţiile Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. La fel, prin întâmpinarea pârâţilor se formulează cereri privind anularea parţială şi modificarea unor acte administrative ale autorităţilor publice locale, în sensul delimitării domeniului public al celor două unităţi administrativ-teritoriale.”, este motivaţia judecătorului câmpulungean, care a apreciat corect că litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, judeţelor, comunelor, oraşelor sau al municipiilor sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.
Prin urmare, pe 7 septembrie 2020, Judecătoria Câmpulung şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Argeş.
Guvernul, inclus între pârâţi
Mutat la Tribunal, unde dosarul a fost înregistrat pe 24 septembrie 2020, acesta a fost conexat altuia ajuns la instanţa de la Piteşti încă din luna februarie a anului trecut. Cauza se judecă şi în prezent, părţile fiind aceleaşi: Comuna şi Consiliul Local Cetăţeni, reclamanţi, Comuna şi Consiliul Local Stoeneşti, pârâţi, în tabăra acestora din urmă fiind inclus şi Guvernul României. Următorul termen al procesului este fixat pe 8 aprilie 2021. Magda BĂNCESCU
