Consilierii PSD şi PNL, în frunte cu preşedintele Bogdan David, prezent la şedinţa Legislativului municipal, au înţeles perfect pentru ce-i trebuie Elenei Lasconi împrumutul de 55 de milioane de lei: pentru cofinanţări ale proiectelor europene, care vor fi accesate la anul, când se deschide Programul Operaţional Regional. Acesta este motivul pentru care au votat împotrivă: primăriţa să nu aibă partea de contribuţie care revine municipiului la aproape orice proiect cu finanţare atrasă. De grija împovărării Câmpulungului nu dormeau noaptea PNL-iştii şi PSD-iştii care au administrat catastrofal în mandatele lor! Aşa cum Bogdan David a acuzat USR şi POL că s-au înţeles să voteze împrumutul şi că „jocurile” au fost făcute înainte de şedinţă, tot aşa şi PSD şi PNL au făcut alte jocuri, de data aceasta, în dauna Câmpulungului, înţelegându-se să respingă hotărârea. De ce POL a votat favorabil? Pentru că cei trei consilieri locali ai Partidului Oamenilor Liberi sunt oameni de afaceri şi înţeleg importanţa unui credit în dezvoltarea unei companii. Nu că aleşii PNL şi PSD, deşi bugetari şi pensionari care nu gândesc o dezvoltare, n-ar înţelege. Măcar pentru comunitate, dacă nu pentru ei înşişi. Poate n-o simt, n-o ţintesc, nu-i inspiră, dar nu că nu înţeleg ce li se explică în cuvinte simple. Strategia opozanţilor era şi este în continuare s-o împiedice pe Lasconi să acceseze P.O.R., neavând banii de cofinanţări asiguraţi.
- Consultant: „Nicio Unitate Administrativ-Teritorială din România nu se poate dezvolta fără credit”
La şedinţa de Consiliu Local din 20 octombrie 2022, consultantul care a ajutat Primăria să pregătească acţiunea de contractare a liniei de finanţare a făcut o ultimă încercare cu îndărătnicii care au lipsit la cele două întâlniri anterioare. Comportamentul acestora are la bază ordinul de partid de respingere a intenţiei autorităţilor de a face acest împrumut, neavând nevoie de clarificările care au venit din toate direcţiile. În afară de munca de lămurire dusă de Dan Şain, care a explicat ca pentru începători, cu două zile înainte de şedinţă, avantajele liniei de credit: dobândă doar la tragerea sumelor, lipsa comisionului de neutilizare etc., consultantul a reluat în plen ideile furnizate la precedentele întâlniri convocate de primar şi viceprimar special pentru consilierii locali.
Dar, repetăm, liberalii şi social-democraţii n-aveau nevoie de lămuriri. Însă, solicitat de primăriţa Elena Lasconi să intre online în dialog cu aleşii, consultantul s-a conformat. Nicio Unitate Administrativ-Teritorială din România nu se poate dezvolta fără credit, este ideea pe care şi-a construit mesajul Constantin Cojocaru.
„Cel puţin în ultimul an, din 12 U.A.T.-uri care merg la Ministerul de Finanţe pentru aprobare, 10 sau 11 sunt comune ale căror venituri proprii sunt mai mici. De ce până şi comunele, care au venituri proprii foarte mici vizavi de creditele pe care le accesează, se împrumută? Aşa cum ştiţi, bugetul este format din secţiunea de funcţionare şi secţiunea de dezvoltare. În general, secţiunea de funcţionare oscilează între 75 şi 90%. La unele dintre comune, uneori, depăşeşte 100%. Problema care se pune este că investiţiile din surse proprii, pe secţiunea de funcţionare, sunt imposibil de realizat într-un timp scurt, motiv pentru care se apelează la credite pe 15 ani. Asta înseamnă că serviciul datoriei sau ceea ce trebuie să plătească U.A.T., rata la împrumut şi dobânda, se eşalonează pe 15 ani, dar proiectele se fac în 3-4 ani. Asta înseamnă o calitate a vieţii în oraş mult mai bună decât dacă ar aştepta 15-20 de ani ca să le facă din venituri proprii.”, a explicat, într-o manieră facilă, consultantul Constantin Cojocaru.
- Potrivit specialistului, e mai rentabil să faci investiţii din credit decât din bugetul local
Acesta a lămurit şi chestiunea grabei de a accesa creditul. „Toate creditele care se contractează de către U.A.T.-uri trebuie să se înscrie într-un plafon aprobat prin bugetul de stat, în fiecare an. În 2022 a fost de 2,5 miliarde lei. În 2023 este 1,6 miliarde, în 2024, 1,6 miliarde. În bugetul din această toamnă, în noiembrie, când va fi aprobat, se aprobă plafonul pentru 2025. Problema este că, oricâte dezbateri ar avea loc, oricât de mult ar creşte ROBOR, cel mai urgent şi cel mai important este de a putea să primiţi avizul de la Ministerul de Finanţe. În momentul în care aţi primit avizul de la Ministerul de Finanţe, aveţi două soluţii. Creditul va fi tras în 3-4 ani. În 3-4 ani, ROBOR nu poate să rămână la această valoare. În al doilea rând, dacă obţineţi un credit cu costuri mari, vizavi de ce se întâmplă pe pieţele interne şi internaţionale, peste un an sau doi, când piaţa îşi revine, puteţi să faceţi o refinanţare, dacă acum obţinem un ROBOR +3. Putem, la anul sau peste un an şi jumătate, să revenim în piaţă la un ROBOR sub 1, la o marjă sub 1.”, mai spunea specialistul, pentru care costurile sunt o problemă doar pe termen scurt, nu şi pe termen lung.
Pentru acesta, urgenţa rămâne întocmirea dosarului pentru Comisia de autorizare a împrumuturilor de la Ministerul de Finanţe.
„Din 2,5 miliarde de lei, câte au fost pe acest an, au mai rămas 370 de milioane. Asta înseamnă că celelalte U.A.T. din ţară au fost harnice, au accesat aceste credite şi s-au apucat de investiţii. Nu poţi să faci în 15 ani ceea ce poţi face în 3 ani cu creditul. În al doilea rând, sunt convins că vom reuşi să obţinem rate inegale, ca să facem o dispersie uniformă a serviciului datoriei (valoarea totală, rată la credit şi dobândă lunară), având în vedere că veniturile proprii ale Primăriei dumneavoastră pe ultimii patru ani au avut o evoluţie între 7 şi 19%. În fiecare an, creşte cu 5%, nu mai mult, deşi inflaţia trebuie să recunoaştem că ajută U.A.T.-urile vizavi de taxe şi impozite. Faptul că între 5 şi 15% aţi avut creşteri ale veniturilor proprii, o evaluare de 5% pe 20 de ani însemnă dublarea veniturilor proprii. Problema de sustenabilitate a creditului există, în momentul de faţă, din următorul considerent, care este bazat pe cifre. Secţiunea de funcţionare este în jur de 70-75% din veniturile totale. Chiar dacă, din cauza costurilor, care pot să fie estimate în sensul de creştere şi ar ajunge la 100%, nu veţi mai face investiţii din buget, dar veţi face investiţii din credit, ceea ce este mult mai rentabil, mai confortabil pentru dumneavoastră şi nu neapărat pentru dumneavoastră, cât pentru locuitorii oraşului.”, a mai spus acesta.
- Dacă Primăria Câmpulung nu consumă maximul de 55 de milioane, banii se distribuie către alte localităţi
Sergiu Cicu, singurul PSD-ist care a cerut consultantului o explicaţie în plenul şedinţei, a obţinut un răspuns favorabil municipalităţii. Cicu a vrut să fie asigurat că doar suma trasă din credit este purtătoare de dobândă. „În momentul în care aţi contractat un credit de 55 de milioane – a reluat lămuririle Constantin Cojocaru -, aţi semnat contractul cu banca, perioada de graţie şi perioada de tragere vor fi de trei ani. Doar că dacă pe parcurs nu se efectuează tragerile în integralitatea lor, se poate prelungi cu un an. Niciun U.A.T. din România nu a reuşit în perioada iniţială de 3 ani sau 2 ani, graţie şi tragere, să tragă banii la timp. Că a fost Consiliul Judeţean, că a fost Sectorul 1 sau Primăria Municipiului Bucureşti, toţi au prelungit perioada de tragere din cauza constructorului. Subiectul nr.2: dacă din 55 milioane aţi tras un milion, se plăteşte dobânda la un milion. Ceea ce spuneţi dumneavoastră se numeşte comision de neutilizare care, în România, nu se practică. Se practică în relaţia cu BERD şi BEI. Dar în România nu există comision de neutilizare. Un milion s-a tras, pentru un milion se plăteşte dobânda. Timp de trei ani, trebuie să trageţi 55 de milioane de lei. Dacă nu aţi tras 55 de milioane, conform contractului cu banca şi conform avizului Ministerului de Finanţe, pentru sumele care nu s-au tras, aveţi două variante. Cereţi prelungirea tragerii cu un an şi mergeţi la Comisia de avizare a împrumuturilor să vă dea pentru diferenţă încă un an tragere. Asta este procedura pe care o utilizează toate U.A.T.-urile din ţară.”, a mai precizat consultantul.
A doua posibilitate este de a renunţa la diferenţa neconsumată. „Este vorba despre un plafon maximal, din care putem trage bani, dar nu este obligatoriu să-l folosim pe tot. Anunţăm Ministerul de Finanţe ca acei bani să fie distribuiţi către alte U.A.T.-uri.”, a pus punct lămuririlor viceprimarul Constantin Ţurţulea. M.B.