Prima lună a mandatului de primar interimar al lui Liviu Ţâroiu a fost marcată de avaria la magistrala municipiului, din martie 2015, când am stat fără apă trei zile. În martie 2021, aducţiunea Câmpulungului este în aceeaşi stare.
În luna noiembrie a anului 2017, Consiliul Local a aprobat Strategia de Dezvoltare a Câmpulungului, un document actualizat după 15 ani de pauză de la precedentul, realizat în timpul mandatului lui George Bălan. La nivel declarativ, Liviu Ţâroiu spunea că a adaptat planificarea investiţiilor propuse în decursul a cinci ani realităţilor locale. Cât s-a realizat până acum din totalul dezideratelor propuse vă veţi edifica singuri lecturând enumerarea lor, pe domeniile în care au fost structurate. În această ediţie vă vom prezenta partea cea mai atractivă a obiectivelor concepute de fostul primar, împreună cu consultanţii plătiţi să ne asigure acest document obligatoriu în relaţia cu Uniunea Europeană. Şi anume investiţiile în infrastructura tehnico-edilitară. Acum, nu susţinem că Liviu Ţâroiu le-a promis şi nu le-a bifat ca realizate sau măcar începute, dar, dacă tot ai gândit şi plătit un „plan de atac” pentru dezvoltarea Câmpulungului, erau ideale nişte eforturi mai pronunţate decât cele livrate în fapt de fosta administraţie.
Necesitatea unei S.D.L. a apărut încă din primul an de mandat al primarului PSD. În 2016, s-a aprobat întocmirea ei, iar, un an mai târziu, s-a şi realizat, după trei mandate în care această analiză de căpătâi, actualizată, a lipsit din dotarea Primăriei. În esenţă, Strategia de Dezvoltare Locală propunea comunităţii investiţiile gândite de municipalitate pentru perioada 2017-2022. Adică planurile aleşilor pentru a dezvolta municipiul în următorii cinci ani. O parte dintre acţiuni erau lucrări certe, accesate, acceptate la finanţare sau susţinute din bugetul local, unele aflate în derulare, Executivul limitându-se la ceea ce credea că poate face. Cu excepţia amenajării Râului Târgului, a construcţiei unei parcări supraetajate şi a unui bazin de înot descoperit, nu găsim în S.D.L. deziderate îndrăzneţe. Aşadar, în urmă cu trei ani şi jumătate, Primăria Câmpulung s-a dotat cu o strategie care s-a vrut prudentă, cu măsuri puse în practică din banii Uniunii Europene, completaţi cu rezervele locale.
Ce şi-a propus Primăria să realizeze în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare până în 2022
Ambele Strategii comandate de Liviu Ţâroiu, şi cea generală, de Dezvoltare a Câmpulungului, şi cea a GAL Câmpulung Muscel, au fost aprobate la şedinţa Consiliului Local din 28 noiembrie 2017. Strategia de Dezvoltare a Câmpulungului a fost concepută pe trei mari direcţii de acţiune: prima – Infrastructură tehnico-edilitară, a doua – Educaţie, Social, Sănătate şi a treia – Cultură, Turism, Sport. Fiecare direcţie, cu obiectivele ei specifice, care trebuiau îndeplinite prin intermediul unor acţiuni, pe care le reluăm pe parcursul mai multor ediţii, ca să vă amintiţi care erau planurile autorităţilor locale pentru noi. Acţiuni, din care decurgeau nişte rezultate. Folosindu-ne de documentul-cadru aprobat în noiembrie 2017, vom expune pentru cei interesaţi de viziunea administraţiei publice locale care au fost aceste obiective, acţiuni şi rezultate, de care speram că vom beneficia până în 2022.
Prima direcţie, Infrastructură tehnico-edilitară, urmăreşte „reabilitarea urbană, prin creşterea calităţii vieţii şi asigurarea condiţiilor necesare conectării cetăţeanului la utilităţi publice şi reţele rutiere moderne.” Cum urma să fie pus în practică acest obiectiv? Printr-o serie de investiţii, care, cu siguranţă, au sunat plăcut pentru urechile contribuabilului, deşi, la cum s-au mişcat capii Primăriei în ultimii 30 de ani, ne venea greu a crede că puteau fi îndeplinite, până în 2022, măcar jumătate din lucrările propuse. Iată care au fost acţiunile menite să susţină dezideratul enunţat mai înainte:
♦Şoseaua de centură a municipiului: Alexandru cel Bun. I.C. Brătianu, Ion Mihalache, Mărăşti, Grigore Alexandrescu, Şoseaua Naţională (în Strategie apare pe mai departe Mareşal Antonescu), pentru care erau vizate următoarele rezultate: îmbunătăţirea calităţii traficului rutier de tranzit; diminuarea poluării fonice şi a emisiilor; infrastructura modernizată şi reabilitată privind traficul rutier şi accesul la utilităţi publice. Autorii Strategiei au identificat ca surse de finanţare pentru realizarea acestei investiţii Programul Operaţional Regional 2014-2020 şi bugetul local.
♦Expertizarea şi modernizarea tuturor podurilor peste Râul Târgului, acţiune prin care se intenţiona, la fel ca mai înainte, să se asigure o infrastructură modernizată şi reabilitată privind traficul rutier şi accesul la utilităţi publice. Sursa de finanţare: bugetul local.
♦Amenajarea Râului Târgului, prin construirea unei microcentrale, amenajarea albiei minore a râului, amenajarea unei zone de agrement, realizarea sursei şi rezervei de apă. Rezultatele ţintite constau în: amenajarea şi îndeplinirea condiţiilor privind protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană; creşterea gradului de confort al cetăţeanului. Investiţia era propusă să se realizeze cu bani de la Fondul de Mediu, bugetul local şi din alte surse.
♦Parcare supraetajată, creată în scopul fluidizării şi îmbunătăţirii calităţii traficului rutier, al asigurării unei infrastructuri modernizate şi reabilitate privind traficul rutier şi accesul la utilităţi publice. A fost propus, ca sursă de susţinere a acestei lucrări, bugetul local.
♦Reabilitarea şi modernizarea unor străzi: Leculeşti, Livadie, Chilii, Plăieşi, Pârşeni, Mărcuş, Boboc, Nedeleşti, Ion Ţicăloiu, Revoluţiei, General Dragalina, cu finanţări externe nerambursabile, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, în completarea cărora venea bugetul local.
♦Extinderea reţelei de alimentare cu gaze, pentru creşterea gradului de confort al cetăţeanului, investiţie susţinută din bugetul local.
♦Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat public, lucrare în cadrul căreia se urmăreşte: înlocuirea corpurilor de iluminat stradal cu corpuri cu tehnologii de generaţie nouă, cu consum redus; înlocuirea corpurilor de iluminat stradal cu corpuri de iluminat moderne, cu tehnologie led/microled; montarea unor echipamente sau dispozitive pentru compensarea energiei reactive; modernizarea reţelelor aferente sistemului de iluminat public; realizarea bilanţului energetic pentru sistemul de iluminat public şi adoptarea măsurilor de eficientizare propuse în urma auditului energetic. Surse de finanţare: POR 2014-2020 şi bugetul local.
♦Modernizarea staţiilor de aşteptare pentru călătorii care folosesc serviciile de transport urban, cu susţinere din bugetul local.
♦Dezvoltarea şi modernizarea transportului ecologic, acţiune propusă a fi îndeplinită cu fonduri din bugetul local şi din alte surse.
♦Amenajarea de piste de biciclete, cu finanţare din POR 2014-2020, completată cu bugetul local.
♦Modernizarea serviciului de salubritate şi gestiunea deşeurilor solide, pentru: asigurarea şi îndeplinirea condiţiilor privind protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană; creşterea calităţii serviciului public de salubritate şi a gradului de confort al cetăţeanului. Deziderat pus în practică de Municipiul Câmpulung, împreună cu ADP şi Consiliul Judeţean Argeş, folosindu-se ca sursă de finanţare bugetul local.
♦Reabilitarea clădirilor publice, pentru a obţine: clădiri publice reabilitate la standarde europene; siguranţa cetăţeanului; instituţii moderne şi funcţionale. Din nou, baza o constituia POR 2014-2020, cu o completare din rezervele locale.
♦Investiţii în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe, prin reabilitarea blocurilor 2, 3, 4, 5, din strada Traian, şi a blocului 17, din strada Emil Gârleanu, prin POR 2014-2020 şi din bugetul local.
♦Eliminarea deversărilor necontrolate în emisar (străzile I.L. Caragiale – Tabaci – Teodorescu, zona Centru – Pod Catrinescu, blocurile Turn Vişoi, blocurile S1, S2, S3 Grui, Tipografie Grigoroiu, Machedon), proiect cu susţinere de la Fondul de Mediu şi din bugetul local.
♦Montarea sistemului de supraveghere video, pentru asigurarea siguranţei cetăţeanului. Finanţare: POR 2014-2020 şi bugetul local.
♦Crearea unor sisteme de locuinţe speciale pentru situaţii de urgenţă, urmărind aproximativ acelaşi scop ca investiţia precedentă, finanţarea fiind asigurată din bugetul local.
♦Investiţii în reţeaua de alimentare şi distribuţie a apei prin: 1.Reabilitarea aducţiunii apei brute; 2.Aducţiunea apei brute, conducta de siguranţă (bypass sistem hidro Lereşti); 3.Conducta de aducţiune a apei brute de la Baraj la Polderul Lereşti; 4.Înlocuirea conductei de alimentare cu apă din azbociment pe străzile Negru Vodă, Eremia Grigorescu, Lascăr Catargiu, Matei Basarab, Sfântul Ilie, Fraţii Goleşti, Constantin Brâncoveanu, Premo Φ600 Măgura, Premo Φ800 Măgura, Mircea cel Bătrân; 5.Contorizarea tuturor abonaţilor şi citire la distanţă a debitelor; Acţiune pentru care au fost identificate ca posibilităţi de finanţare Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 şi bugetul local şi realizarea ei în parteneriat cu un operator local sau regional.
♦Modernizarea parcului de maşini al ADP şi achiziţionarea de utilaje necesare activităţilor specifice, pentru îmbunătăţirea bazei tehnice, în vederea “satisfacerii la nivel european a cetăţeanului”. Sursa de finanţare: bugetul local.
♦Investiţii în reţeaua de canalizare, epurare şi tratare a apei uzate prin: 1.Retehnologizarea Staţiei de Epurare, etapa a II-a, Linia apei, treapta terţiară, şi eliminarea nămolului deshidratat; 2.Înlocuirea şi extinderea reţelelor de canalizare: colector „Dinicu” – Epurare, strada Ion Mihalache – Renel, cu traversare, cartier Mărcuş, Valea Româneştilor, Apa Sărată, Vişoi, Valea Bărbuşii, strada Ion Ţicăloiu, zona Măgurii şi Dragalina; 3.Înlocuirea (reabilitarea) şi extinderea reţelelor de canalizare menajere şi pluviale (şi separarea acestora); 4.Retehnologizarea Staţiei de Tratare din Calea Pietroasă, etapa a II-a. Finanţare: Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 şi bugetul local.
Acestea au fost ţintele lui Liviu Ţâroiu, unele lipsite de spectaculozitate, dat fiind şi termenul insuficient cuprins între aprobarea Strategiei şi expirarea ei. În condiţiile în care nu numai că n-avea bani, dar n-avea nici măcar proiectele investiţiilor propuse. Practic, documentul cuminţel era o preluare a programului de lucru al Primăriei, din care s-au făcut nişte paşi mărunţi. Paşi constând, preponderent, în documentaţii şi câteva execuţii de lucrări: trei asfaltări şi reabilitarea exterioară a trei blocuri şi a unei case de pe bulevard. Magda BĂNCESCU