Magda BĂNCESCU
Aruncând un ochi peste strategia lui Liviu Ţâroiu şi, în special, peste investiţiile propuse de acesta între anii 2018-2022, constatăm că mare lucru nu s-a întâmplat. Mare lucru care să fie sesizat de cetăţeni, întrucât n-a avut proiectele lucrărilor planificate. Încercăm prin aceste rânduri o analiză sumară a ceea ce s-a realizat în mandatul cu o strategie proaspătă, în vigoare şi în 2021, şi în 2022. Vrea, nu vrea, Elena Lasconi este nevoită să continue viziunea predecesorului său şi asta pentru că s-au plătit nişte bani – şi nu puţini – pe documentaţiile premergătoare execuţiei. Care, în cele mai multe cazuri, nu este susţinută financiar, deoarece strategia se baza, irealist, pe programe europene, pe care n-a încercat nimeni să le acceseze. Cu excepţia iluminatului public, pentru care fostul primar semnase contractul de finanţare de un milion de euro, cu trei zile înainte de alegeri.
Articolul nu-şi propune să dea în cap unuia şi să ia apărarea altuia, ideea fiind de a lămuri de ce mandatul lui Lasconi arată, în acest moment, ca o extensie a celui al lui Ţâroiu. Lasconi este forţată să continue gândirea lui Ţâroiu fără să aibă la dispoziţie banii acestuia. Bani moşteniţi de la Călin Andrei, într-un cuantum îndestulător, de peste 37 de milioane de lei, din care trebuiau să şi rămână în jur de 7 milioane de lei, după ce erau finalizate Piaţa Primăriei şi Bulevardul „Pardon” şi finisate parcurile. Primăriţa s-a văzut în situaţia în care nu numai că n-avea banii pentru bulevard şi rămăşiţele neîncheiate ale proiectului mare, dar trebuie să caute finanţări şi pentru investiţiile care au studii şi proiecte făcute.
În ordinea obiectivelor abordate de strategia votată în toamna lui 2017, iată, în mare, stadiul atins de Ţâroiu pentru ţintele fixate. În cazul amenajării Râului Târgului, s-au realizat studiul de prefezabilitate şi studiul de fezabilitate, pe lângă alte formalităţi, care trebuie completate în acest mandat. Teoretic, în următorii patru ani, ar trebui identificată sursa de finanţare a proiectului cu o valoare estimată la peste 71 de milioane de lei! Asta da moştenire pentru un primar care, dacă a intrat în horă, musai să joace!
De şoseaua de centură – care este -, nu „science-fiction-ul” promis de candidaţi în campania electorală, ar fi trebuit, conform strategiei, să se lipească nişte fonduri europene. Nu s-a întâmplat asta, scuza fiind că n-au fost şi nu sunt disponibile axe de finanţare pentru reabilitări ale infrastructurii rutiere. Prin urmare, o vor primeni ADP-iştii, cu asfalt din producţia proprie, după cum ne-a împărtăşit viceprimarul, care nu întâmplător a vorbit despre varianta Alexandru cel Bun – I.C. Brătianu – Ion Mihalache ca „piesă de greutate” a programului de reparaţii stradale al serviciului public. Centura deschidea strategia lui Ţâroiu, de aceea succesorii sunt nevoiţi s-o îmbunătăţească. Parcul auto al ADP-ului îşi are şi el inspiraţia în acelaşi document, care indica bugetul local drept sursă de finanţare.
Planul de bătaie al fostului primar cuprindea şi alte străzi, toate la periferii, pentru care comandase studiile, din care au reieşit costuri care „îngenunchează” bugetul local. Şi în acest context, am auzit tot despre bani UE, pe care, de altfel, a fost clădită întreaga Strategie de Dezvoltare a Câmpulungului, până în 2022. Asta deşi banii UE n-au fost atractivi nici pentru administraţia Ţâroiu, care nu i-a cerut decât pentru proiectul cu nevoiaşii, pentru GAL Câmpulung, care are tot o pronunţată tentă socială, şi, pe final de mandat, pentru iluminatul public.
Podurile trebuiau expertizate şi modernizate. Ţâroiu a asfaltat cu ADP podul de pe Calea Braşovului, cel de la Turn şi pasarela de la Autogară. Realizările în acest domeniu au ca moţ podul de pe Şoseaua Naţională, pentru reconstrucţia căruia a apelat la profesioniştii Răuţoiu şi la fonduri guvernamentale. Urmaşei i-au rămas podurile de la Chimic, Tabaci şi Apa Sărată.
Ţinându-se de strategie, PSD-istul a făcut, la finalul carierei de primar, proiectele a două parcări supraetajate, în spatele Clubului ARO şi la Balada. Pentru cea de pe Fraţii Goleşti se cer bani Companiei Naţionale de Investiţii. N-ar fi „decât” 11 milioane de lei. Cu 4 milioane mai puţin decât le trebuie autorităţilor pentru Piaţa Agroalimentară, a cărei reclădire din temelii are ca finanţator tot C.N.I.
Gazele, apa şi canalizarea sunt restanţele majore ale strategiei. În chestiunea gazelor se pare că vom auzi curând veşti pozitive, după cele negative livrate de viceprimar despre ratarea contractului cu executantul lucrării la aducţiunea de apă. La canalizare… aşteptăm promisa conferinţă de presă a primarului, ca să aflăm cât a avansat lucrarea la Staţia de Epurare, fiindcă ştim de la Ţâroiu că a început.
Lasconi are în sertar şi documentaţii pentru reparaţiile exterioare ale unor clădiri administrate de Primărie, care costă 3 milioane de lei. Nu are sens să mai spunem că Ţâroiu, as în „abureli”, se angajase că nu face nicio faţadă până nu consolidează cele patru case. Şi, totuşi, în anul electoral, a dispus zugrăveala imobilului din Negru Vodă/Republicii, cu Casa Vacanţei la parter. În afară de acesta, alte trei cu DALI-urile făcute ar trebui reparate. Tot în domeniul locativ, Ţâroiu s-a achitat de făţuirea unor blocuri ale Primăriei, asta pentru că a avut bani europeni prin „proiectul sărăciei”. Mini-cartierul de la ARO, prevăzut în strategie, a fost eliminat în favoarea socialelor din Vişoi. Locuinţele pentru situaţii de urgenţă şi-au schimbat destinaţia într-unele pentru medici, într-o casă din zona Serei, despre care nu mai ştim nimic. A fost încheiată lucrarea, n-a fost încheiată… Altădată, ne dădeam seama după tăierile de panglici dacă o investiţie a atins stadiul final. Ţâroiu, băiat bun, i-a lăsat continuatoarei „plăcerea” recepţiilor: şi la Piaţa Primăriei, şi la strada Plăieşi, şi la podul de pe DN73, lucrări pentru care nu merită sacrificat un leu în plus, pentru achiziţia tricolorului inaugural.