Decizia a fost luată de CSM, care a constatat, după al doilea control de anul trecut, că preşedinta Judecătoriei nu se înţelege cu colegii magistraţi
Activitatea Judecătoriei Câmpulung va fi monitorizată, timp de un an, de către preşedintele Tribunalului Argeş. Astfel a hotărât Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, după cel de-al doilea control efectuat la instanţa municipală, la sfârşitul anului trecut, când a constatat că persistă o parte dintre deficienţele găsite în primăvară. Mai cu seamă maniera în care comunică – mai bine spus, nu comunică – preşedintele Judecătoriei, Denis Oprea, cu colegii magistraţi. Neînţelegerile dintre ea şi judecătorii de la Câmpulung, din cauza stilului de comunicare, care au existat de la început, sunt încă de actualitate, după cum au constatat şi inspectorii CSM, al căror raport a stat la baza Hotărârii nr.147 din 19 martie 2015 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Respectiva hotărâre impune, printre altele, supravegherea pe care o va exercita şefa Tribunalului Argeş asupra a ceea ce se întâmplă la Judecătoria Câmpulung.
Ruptură între preşedinta Judecătoriei şi magistraţi
Maniera în care şi-au îndeplinit atribuţiile manageriale de „planificare, organizare, coordonare, control – reglare şi comunicare” judecătorii cu funcţii de conducere în cadrul instanţei câmpulungene, în intervalul 1 ianuarie 2013 – 30 mai 2014, a făcut obiectul unui control la Judecătoria Municipală, dispus de Inspectorul Şef al Inspecţiei Judiciare al CSM. În timpul verificării respective s-a mai urmărit şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, prin care sunt asigurate buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătoare a serviciului public. Raportul de control întocmit cu acea ocazie, aprobat printr-o hotărâre din 19 iunie 2014 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, a generat o altă serie de verificări întreprinse la Judecătoria Câmpulung, derulate între 10-12 decembrie 2014. Ultimul control a vizat deficienţele constatate la precedentul, efectuat în primăvara anului trecut, deficienţe care, în parte, au fost remediate.
De pildă, au fost remediate deficienţele privitoare la funcţionarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor. La fel şi cele referitoare la organizarea, funcţionarea compartimentelor auxiliare şi evidenţa activităţii instanţei, corectate în cea mai mare parte. Nu au fost puse la punct, însă, mai multe activităţi care nu funcţionau corespunzător nici la primul control de anul trecut. Concret: „nu se realizează o evidenţă strictă a copiilor legalizate de pe hotărârile judecătoreşti; registrul privind evidenţa căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile nu se ţine separat pe căi de atac (apel/recurs) şi nu respectă rubricaţia prevăzută de regulament; evidenţa cauzelor suspendate nu permite identificarea dosarelor pentru care se împlineşte termenul de perimare; în cadrul Biroului de Informare şi Relaţii Publice, evidenţa informaţiilor solicitate de mass-media locale şi naţionale nu este realizată potrivit dispoziţiilor regulamentare, în sensul că acestea nu sunt identificate precis, nefiind menţionate numărul şi data cererii.”
Nu au fost remediate nici deficienţele constatate la precedentul control referitoare la activitatea Adunării Generale a Judecătorilor şi a Colegiului de Conducere. Potrivit documentului afişat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Judecătoriei, Ana Denis Oprea, „a ignorat recomandarea din raportul de control referitoare la convocarea Adunării Generale a Judecătorilor, în vederea alegerii membrilor Colegiului de Conducere, însă, în egală măsură, judecătorii instanţei au menţionat că nu doresc să facă parte din acest organ colegial. Astfel, nu au urmat recomandarea din raportul de control de a colabora cu preşedintele, pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii instanţei, inclusiv prin asigurarea stabilităţii la nivelul membrilor aleşi ai colegiului.”, continuă Hotărârea nr.147 din 19 martie 2015 a Secţiei pentru Judecători a CSM.
Din acest motiv, Secţia a apreciat că se impune ca „la nivelul Colegiului de Conducere să se realizeze stabilitatea, prin alegerea unor membri pentru un mandat de 3 ani, paşi în acest sens trebuind a fi făcuţi atât de către preşedintele instanţei, cât şi de către judecătorii care funcţionează la Judecătoria Câmpulung.”
“Se impune ca preşedintele instanţei să renunţe la manifestările ce se constituie în atribute ale unui management autoritar”
În continuare, vom prezenta secţiunea din hotărârea CSM referitoare la maniera în care se derulează comunicarea dintre preşedintele Judecătoriei, Denis Oprea, şi magistraţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei câmpulungene. Deşi inspectorii CSM au constatat o îmbunătăţire, totuşi, n-au dispărut animozităţile în relaţia dintre şefa instituţiei şi judecători. De pildă, conducătoarea Judecătoriei Câmpulung nu şi-a îmbunătăţit stilul de comunicare.
Redăm din documentul CSM: „Preşedintele foloseşte în continuare, preponderent, comunicarea scrisă sau prin intermediar, evitând comunicarea directă cu judecătorii, fapt ce duce la distorsionarea mesajului transmis şi creează aparenţa exercitării unui management autoritar. Totodată, preşedintele instanţei nu a remediat deficienţele reţinute cu privire la transparenţa în luarea deciziilor, relevându-se că, în continuare, acesta nu informează judecătorii instanţei anterior luării unor decizii şi nu îi consultă în acest sens.
Menţinerea stilului de management practicat de preşedintele instanţei este favorizată şi de modul în care judecătorii instanţei înţeleg să comunice cu preşedintele. Astfel, judecătorii instanţei au arătat o reticenţă în asumarea responsabilităţii participării la actul decizional, prin aceea că aceştia nu doresc să facă parte din Colegiul de Conducere, fără ca această decizie a judecătorilor să fie susţinută de motive obiective şi rezonabile.
De asemenea, din constatările Inspecţiei Judiciare, Secţia pentru Judecători reţine că rezultă o lipsă de disponibilitate a judecătorilor instanţei de a colabora cu preşedintele, concretizată în contestarea unor decizii ale acestuia, care au fost aprobate de Colegiul de Conducere, în evitarea comunicării directe şi folosirea ca intermediar în comunicare a grefierului şef şi în apelarea frecventă la canalele de comunicare informale, cu o distorsionare succesivă a mesajului iniţial transmis pe traseul parcurs de acesta de la sursă până la ultimul receptor.
Faţă de cele rezultate din verificările Inspecţiei Judiciare, s-a apreciat că se impune ca preşedintele instanţei să renunţe la manifestările ce se constituie în atribute ale unui management autoritar şi, în acest sens, să folosească preponderent comunicarea verbală directă şi să adopte un stil de management participativ, prin consultarea judecătorilor, implicarea lor în actul decizional şi utilizarea delegării atribuţiilor.
De asemenea, este nevoie ca judecătorii instanţei să-şi dea concursul la realizarea de către preşedinte a atribuţiilor manageriale, prin implicarea în activitatea organelor colective de conducere, prin utilizarea comunicării directe şi abordarea procesului de comunicare din punct de vedere al dimensiunii sale instituţionale.
Nu în ultimul rând, preşedintele instanţei trebuie să înţeleagă rolul ce-i este atribuit de lege, acela de a valorifica potenţialul uman al instanţei şi de a asigura o acţiune unitară a colectivului de judecători, în vederea asigurării bunei administrări a justiţiei. Pe de altă parte, judecătorii instanţei, în condiţiile în care nu au participat la examenul pentru funcţia de preşedinte, implicit, şi-au asumat posibilitatea conducerii instanţei de către o persoană din afara colectivului, astfel încât este necesar să asigure preşedintelui suportul necesar pentru bunul mers al instanţei. O abordare contrară ar putea duce la concluzia că este posibilă desemnarea preşedintelui instanţei într-un alt mod decât cel prevăzut de lege (prin concurs).
Totodată, în aceleaşi scopuri, s-a apreciat că se impune ca vicepreşedintele instanţei să îşi reconsidere poziţia atât faţă de preşedintele instanţei, cât şi faţă de colectivul de judecători şi să contribuie la asigurarea unui climat organizaţional propice desfăşurării normale a activităţii.”
Şefa Tribunalului va monitoriza, timp de un an, ce se întâmplă la Judecătorie
Inspecţia Judiciară a apreciat faptul că preşedintele Tribunalului Argeş, judecătorul Valerica Vîrtopeanu, s-a implicat în coordonarea activităţii la Judecătoria Câmpulung. „Prin participarea la unele dintre şedinţele Colegiului de Conducere al instanţei, s-a constituit într-un factor de echilibru, care a contribuit la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestui organ colegial.”, precizează documentul CSM, care a considerat că este necesar să se monitorizeze activitatea Judecătoriei, până la remedierea deficienţelor constatate inclusiv la ultimul raport. Acest lucru se va întâmpla timp de un an şi va fi realizat de Valerica Vîrtopeanu, şefa Tribunalului Argeş, care va transmite către Inspecţia Judiciară un raport semestrial cuprinzând rezultatul monitorizării şi modul de remediere a deficienţelor constatate. Primul raport va fi înaintat în septembrie 2015. În ediţia viitoare vom prezenta şi alte aspecte constatate de Inspecţia Judiciară a CSM, care scot în evidenţă tensiunile care guvernează, de mai bine de un an, atmosfera din instituţie.