Ideea mansardării Primăriei, una veche, din timpul primarului Călin Andrei, a rămas în afara proiectului pe care administraţia publică l-a redepus la Institutul Naţional al Patrimoniului. Noii aleşi încearcă să remedieze rateul înregistrat de Liviu Ţâroiu, în 2020, în încercarea de a obţine fonduri de la bugetul de stat, prin „Timbrul Monumentelor Istorice”. Programul de finanţare este accesat de municipalitate pentru a avea cu ce să plătească documentaţia reabilitării propriului sediu, o clădire cu statut de monument istoric, categoria B – „Clădirea Prefecturii”. Aşadar, T.M.I. plăteşte doar proiectarea, rămânând ca Primăria să se descurce în găsirea milioanelor de lei necesare renovării imobilului, căruia îi trebuie reparaţii serioase. Suma pe care şi-au propus autorităţile s-o acceseze se cifrează la 139.200 lei, adaptată maximului care poate fi solicitat Institutului Naţional al Patrimoniului, de 140.000 lei, cu o contribuţie de 18.140 lei. Intenţia, una interesantă, utilă şi atractivă, nu cuprinde, din păcate, podul Primăriei, a cărui imagine lacustră a făcut furori înaintea hârjonelilor din Casa de Oaspeţi.
Lasconi: Podul Casei de Cultură e mai mişto!
Reparaţiile incluse în proiectul susţinut prin „Timbrul Monumentelor Istorice” privesc acoperişul, interiorul – demisol, parter şi etaj, exteriorul, cu tot ce presupune o reparaţie capitală serioasă, de la instalaţii, până la pereţi, pardoseli, tâmplărie, scări, faţade şi balcoane. Podul, însă, în care apa băltea în ce se putea – lighene, tăvi şi un iaz format într-o folie din plastic – nu va fi tratat în proiectul înaintat la I.N.P. Motivul aflat la şedinţa Consiliului Local din 25 februarie 2021: Timbrul Monumentelor Istorice nu finanţează şi n-a finanţat niciodată decât lucrările de renovare a clădirilor în forma în care au fost construite, nu modificări, nu extinderi. Autorităţile s-au interesat la T.M.I. dacă pot cuprinde în D.A.L.I. mansardarea, iar răspuns a fost: exclus! Şi asta pentru că scopul programului Ministerului Culturii îl constituie protejarea monumentului, aşa cum se găseşte în prezent.
Probabil că podul va face obiectul unei alte documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii, separate de investiţia mare. „Asta a fost ideea mea. Dar nu se poate. Ghinion. Vrem să luăm în calcul şi podul ăsta, şi podul de la Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, atunci când vom fi proprietari pe toată Casa de Cultură şi sper că vom fi curând, pentru că este spectaculos atât acest pod, cât şi cel de acolo. Acela e mai mişto. O să facem şi acel studiu de fezabilitate.”, a anunţat primăriţa Lasconi.
Reputaţi arhitecţi au propus realizarea luminatorului
Pătruns de moment, prin inserarea în documentaţia de şedinţă a unei schiţe a Palatului Administrativ al Judeţului Muscel (1928-1934), Constantin Ivan, un pledant fervent al ideii de conservare a patrimoniului oraşului, indiferent că destinatarul observaţiilor a fost Andrei, Ţâroiu sau Lasconi, a vorbit despre un detaliu nemaipomenit, la care s-a renunţat atunci când a fost ridicat imobilul: turla – luminator. „Este un subiect extraordinar această clădire care ne reprezintă şi este emblematică nu numai pentru oraş. De-a lungul timpului, când au fost prezentate diferite proiecte, a fost prezentat proiectul acestei clădiri ca un mare exemplu de realizare în perioada interbelică. Sunt aproape 20 de ani de funcţionare în care nu s-a făcut nicio intervenţie asupra structurilor. În proiectul iniţial, arhitectul a prevăzut un luminator cu o structură de turn, turlă, care împodobea învelitoarea. Nimeni n-a ştiut să spună de ce s-a renunţat la momentul execuţiei la acea completare.”, spunea Ivan, care, în diferite ocazii, a luat parte la prezentări ale arhitecţilor de la Institutul „Ion Mincu”, pe subiectul clădirii Primăriei. Specialiştii în Arhitectură erau de părere că „la reabilitarea ei ar fi de luat în calcul şi această zonă, care nu a fost atacată în execuţia iniţială. E puţin probabil, dar am adus-o în actualitate.”, a afirmat alesul social-democrat.
„Este imposibil, nu puţin probabil, nu poţi să pui nici măcar un gemuleţ în plus.”, a replicat destinatara remarcii sale. Potrivit informaţiilor cu specific istoric inserate în nota conceptuală, care completează documentaţia privitoare la intenţia de accesare a fondurilor necesare realizării proiectării, „sediul Prefecturii de Muscel a fost realizat în cadrul programului Ministerului Lucrărilor Publice de dotare a Vechiului Regat cu edificii publice pentru administraţiile judeţene, după proiectul arhitectului Ionescu Berechet, început în anul 1924. Lucrările au fost finalizate abia în 1934, în timpul prefectului N.D. Nicolau, clădirea emblemă a oraşului fiind inaugurată la 21 noiembrie, acel an. De la punerea în funcţiune şi până în prezent, nu s-au făcut intervenţii asupra construcţiei, motiv pentru care, din cauza utilizării şi factorilor atmosferici, clădirea prezintă degradări ale elementelor şi suprafeţelor arhitecturale.”
Clădirea Primăriei are o suprafaţă construită de 983 de metri pătraţi şi o suprafaţă construită desfăşurată de 2.949 de metri pătraţi. Magda BĂNCESCU