Cătălin Manta se judecă cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, miza acţiunii constituind-o o amendă de 10.000 de lei aplicată primarului. Motivul: ca preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, nu a efectuat demersuri pentru punerea în posesie a două cetăţene asupra unui teren pentru care au validare încă din 2006. Magistratul de la Câmpulung s-a pronunţat în favoarea edilului de la Albeştii de Muscel, care s-a prezentat în faţa instanţei cu argumentele redate în acest articol.
În perioada faptelor, la conducerea Comisiei de Fond Funciar s-au perindat trei preşedinţi: Năftănăilă, Manta şi Bizon
Prima oară, Manta s-a adresat Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, cu o plângere împotriva procesului verbal din 13 septembrie 2019, emis de instituţia statului amintită. Prin acţiunea civilă declanşată pe 26 septembrie 2019, primarul a cerut anularea documentului atacat şi înlăturarea sancţiunilor aplicate. Sau măcar înlocuirea amenzii cu avertismentul. Motivele invocate de petent în apărarea sa au arătat astfel: „Redactarea acestuia (n.r. procesului verbal) este total deficitară în ceea ce priveşte identificarea cu claritate a persoanei care a săvârşit pretinsa faptă contravenţională şi care urmează să fie sancţionată. Din cuprinsul procesului verbal nu se poate stabili în mod clar dacă sancţiunea a fost aplicată Primăriei Comunei Albeştii de Muscel, reprezentată legal prin primar, sau a fost aplicată primarului, în calitate de persoană fizică.”
Or, în condiţiile în care documentul nu evidenţiază, în mod clar, identitatea persoanei sancţionate, legea taxează o astfel de situaţie cu nulitatea absolută a actului.
Lui Cătălin Manta i s-a tras de la calitatea de membru al Comisiei Locale de Fond Funciar, sancţionat, potrivit textului de lege invocat în cuprinsul documentului contestat, pentru că ar fi împiedicat sau ar fi întârziat nejustificat reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor îndreptăţite. Fără a se face referire, în cuprinsul procesului verbal, la astfel de acţiuni sau inacţiuni personale ale primarului.
Situaţia punctată în actul sancţionator privea refuzul Comisiei Locale de Fond Funciar de a pune în posesie două doamne cu terenurile solicitate, refuz care data din 2006. 2006 este şi anul în care cele două petiţionare au obţinut hotărârile judecătoreşti ce le dădeau dreptul la împroprietărire. Perioadă în care Manta nu avea nicio legătură cu comisia, întrucât preşedintele ei, în intervalul 2006-2014, a fost Ionel Năftănăilă, primar în acel moment. În perioada decembrie 2016 – iunie 2017 şi februarie 2019 – aprilie 2019, Comisia Locală de Fond Funciar Albeştii de Muscel a fost condusă de Luminiţa Bizon, actualul viceprimar al comunei. Pe atunci, Manta nu era nici măcar membru al comisiei.
Şi nici procesul verbal nu lămureşte când s-a consumat activitatea contravenţională a primarului, sancţionată cu o amendă de 10.000 de lei.
Pentru Muntele Cernatu există mai multe acte judecătoreşti care se contrazic
Cătălin Manta, prin avocatul său, a prezentat instanţei argumentele pentru care nu era posibilă punerea în executare a hotărârii judecătoreşti. „Pentru amplasamentul „Muntele Cernatu” au formulat cereri de reconstituire mai multe persoane, fiecare dintre acestea fiind moştenitorii proprietarilor iniţiali, proprietari care au deţinut numai o cotă parte indiviză din dreptul de proprietate asupra muntelui. Fiecare dintre moştenitorii proprietarilor iniţiali au formulat plângere la instanţă, în speţă fiind pronunţate mai multe hotărâri ce conţin dispozitive contradictorii.”
Aşadar, înainte de a se trece la executare, trebuie lămurit cum vor fi aplicate toate actele judecătoreşti privitoare la Muntele Cernatu. Mai precis, este vorba despre patru hotărâri pronunţate de Judecătoria Câmpulung şi două ale Tribunalului Argeş.
Primarul a mai susţinut că a cerut inclusiv lămurirea documentului care le priveşte pe cele două petente, dar şi a celorlalte sentinţe judecătorești care vizează acelaşi amplasament, obţinute de alţi moștenitori. „Fiecare dintre aceste hotărâri judecătoreşti anulează şi modifică aceeaşi hotărâre a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş din 2006 şi invocă imposibilitatea punerii în posesie exclusivă a celor două petente, având în vedere că există şi alţi coproprietari indivizari ai Muntelui Cernatu, ale căror litigii nu au fost soluţionate în mod definitiv.”, este o parte a apărării primarului, pe care o extragem din hotărârea Judecătoriei Câmpulung, prezentată pe portalul rolii.ro.
Prin urmare, Manta a considerat că trebuie să se aştepte finalizarea litigiilor tuturor coproprietarilor şi nu doar al celor două doamne, fiind vorba despre acte ale instanţei obţinute separat de diverşi coproprietari, care sunt proprietari în indiviziune. Primarul a reclamat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor „nu a ţinut cont de faptul că, o lungă perioadă de timp, activitatea Comisiei Locale de Fond Funciar Albeştii de Muscel a fost suspendată, în baza modificărilor legislative. De asemenea, nu a avut în vedere că obligaţiile din hotărârea judecătorească nu au fost impuse în sarcina petentului, ci în sarcina Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş, care avea obligaţia să modifice hotărârea iniţială de validare.”
Actul a cărui modificare era cerută de cele două femei nu fusese emis la nivel local, ci judeţean, aşadar era treaba judeţului să-l corecteze. Mai mult, existând o hotărâre judecătorească, prin care a fost modificată cea a Comisiei Judeţene, executarea urma să se facă în baza ei, nu în baza vreunei propuneri a Comisiei Locale. Manta s-a mai apărat cum că de la C.L.F.F. Albeştii de Muscel a plecat documentaţia de validare încă din 2006, „cele reţinute în procesul verbal nefiind conforme cu realitatea”.
De la Bucureşti, procesul s-a mutat la Câmpulung pe 28 ianuarie 2020, Judecătoria Sectorului 1 nefiind competentă teritorial să judece cererea lui Cătălin Manta.
Manta a scăpat datorită unui proces verbal superficial
Judecătorul de la Câmpulung, la rândul său, a constatat că actul de sancţionare n-a fost încheiat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale imperative. În conţinutul său nu este descrisă concret fapta contravenţională ca fiind săvârşită de către primarul Cătălin Manta. Şi nici data comiterii ei nu este menţionată. „Expunerea faptei ce reprezintă contravenţie şi a datei săvârşirii acesteia sunt cerinţe esenţiale, prevăzute de legea contravenţională sub sancţiunea nulităţii. Iar prin procesul verbal contestat, agentul constatator nu s-a conformat acestor dispoziţii legale, prin expunerea clară, succintă şi elocventă a faptei săvârşite de contravenient.”, sunt motivele pentru care, pe 17 septembrie 2020, magistratul câmpulungean i-a admis solicitarea lui Manta, exonerat de plata amenzii de 10.000 de lei, prin anularea actului de sancţionare.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a atacat hotărârea Judecătoriei Câmpulung, primul termen al apelului tranşat de Tribunalul Argeş fiind fixat pe 30 martie 2021. Magda BĂNCESCU