Magda BĂNCESCU
Vrea, nu vrea, poate, nu poate, bugetul local trebuie să suporte nota de plată a pandemiei mai mult decât se aştepta. În afara celor peste 800.000 lei, consumaţi sau propuşi a fi consumaţi cu executarea ordonanţelor militare, Liviu Ţâroiu primeşte încă o „factură” generată de lupta cu COVID-ul. Pe la mijlocul stării de urgenţă, ajunge la Primărie, din partea Spitalului, a fostului director al Spitalului, mai precis, judecând după data cererii – 10 aprilie, când şef era încă amicul Nicolae Alexe -, o adresă cu următoarele revendicări. În afara asigurării spaţiilor de cazare, identificate şi puse la dispoziţie de autorităţi – obligaţie de care Ţâroiu s-a achitat, având colaborări cu „Ciobănaşul”, Hotelul „Muscelul” şi C.D. Sofa -, personalului medical trebuia să i se asigure trei mese pe zi şi apa, cât ţinea starea de urgenţă. Pe lângă hârtia Spitalului, liderul de sindicat, pe care COVID-ul nu-l slăbeşte deloc, ieşind pozitiv de vreo şapte ori în cele două luni, de când este internat la Mioveni, a plusat cu o doleanţă similară. Practic, acesta vrea să se asigure că Primăria va respecta drepturile acordate cadrelor medicale prin cea de-a şaptea ordonanţă militară. Şi anume să le asigure „spaţii hoteliere destinate repausului între ture sau între gărzi şi hrana”. Ordin executat, fără comentarii, de Liviu Ţâroiu, care a organizat rapid, împreună cu managerii de hoteluri, carantina doctorilor şi asistentelor, care, pentru a-şi proteja familiile, au ales să se izoleze, în afara domiciliului, după serviciu.
În cele două luni, cheltuielile cu izolarea medicilor, suportate din bugetul Câmpulungului, urmau a fi decontate de Ministerul Sănătăţii. Asta până pe 15 mai. Ministerul continuă să aloce fonduri pentru cazarea celor care tratează pacienţi infectaţi, însă hrana rămâne în sarcina autorităţilor locale. Pentru întrunirea ordinară a aleşilor de joi, Executivul a pregătit hotărârea care îi permite să întreprindă aceste cheltuieli, despre care, în acest moment, nu cunoaştem din ce capitol al bugetului vor fi susţinute. Căci cele care nu mai prezintă interes în acest an, aşa cum sunt evenimentele cu public, au alocările epuizate. A fost nevoie de bani pentru spitale, prinse descoperite de COVID, pentru dezinfecţii, pentru materiale de protecţie, pentru contribuţia la cumpărarea aparatului de testare. Iar acum s-au ivit costuri al căror cuantum nu este precizat în hotărârea redactată pentru şedinţa Consiliului Local şi nici durata plăţii lor din banul Câmpulungului. Deşi, cinstit vorbind, astfel de informaţii puteau fi inserate foarte uşor măcar în documentaţia care justifică solicitarea adresată de Executiv Legislativului municipal, pentru că Economicul Primăriei ştie cât a plătit, până au venit fondurile de la minister, în lunile aprilie şi mai. Aşadar, o estimare se putea realiza, asta ca să nu se dea aceeaşi impresie de „ciupeală” din banul public, pe seama umflării preţurilor cu meniul doctorilor şi asistentelor. Şi aşa… orice este posibil, căci nu credem că teroarea coronavirusului i-a lecuit pe conţopiştii statului de a calcula, în complicitate cu patronii, sume de plată supraevaluate.
Hotărârea prin care aleşii se angajează la această obligaţie, căci n-au încotro, nu face trimitere la excedent, care revine şi el în discuţia de joi, dar pentru câteva lucrări ale Primăriei. Mai precis, intenţia administraţiei publice este de a disloca 566.000 lei – bine că mai au ce! – pentru a mişca ceva în oraşul acesta „carantinat”, investiţional vorbind, după experienţele dezamăgitoare livrate de executanţii de lucrări selectaţi în acest mandat. Cei mai bucuroşi de recenta distribuire de fonduri din economiile municipiului vor fi constructorii care vor pune mâna pe două clădiri din centrul istoric, investiţii alimentate una cu 225.000 lei, cealaltă cu 110.000 lei. Diferenţa intră în două SF-uri pentru extinderea reţelei de gaze şi într-un studiu tot pentru o reabilitare de imobil al Primăriei, de pe Şoseaua Naţională. Dacă nu greşim, este clădirea părăsită din vecinătatea fostului Minier, în care autorităţile vor să amenajeze locuinţe pentru defavorizaţi, prin GAL, cu fonduri UE. Dar până la investiţia propriu-zisă, este nevoie de proiecte, apreciate la un cost de 112.000 lei.
Cele două case de pe bulevard au D.A.L.I.-urile făcute şi, pe cale de consecinţă, valorile estimate stabilite. Consolidarea şi renovarea exterioară a imobilului din Negru Vodă, de la numărul 130 – învecinat cu Claudena, Famiro şi Asociaţia Caritas -, costă, după aprecierea iniţială, peste un milion de lei, sumă care include şi proiectarea. Construcţiile şi montajul se apropie, oricum, de 800.000 lei, o valoare care nu-i va lăsa indiferenţi pe patronii care s-au mulţumit cu „firimituri” prin blocurile sociale. Votul aleşilor îi obligă şi pe cei care locuiesc în clădire să contribuie la realizarea lucrărilor, căci norma care se va aproba prevede clar că finanţarea se va realiza „în raport cu cotele-părţi indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăţi individuale deţinute de fiecare coproprietar”.
Cealaltă D.A.L.I. comandată de Primărie indică un cost similar şi în cazul imobilului aflat în linie cu Hotelul Regal, care are o faţadă pe Negru Vodă (numărul 113) şi o faţadă pe Republicii (numărul 20). Un putregai în „inima” Câmpulungului, care alterează vizual investiţiile private din vecinătate. Renovarea ei trece de 700.000 lei, fără a pune la socoteală munca proiectantului, care saltă valoarea totală a proiectului la peste un milion de lei.
Şi nu sunt singurele cadouri ale autorităţilor pentru firmele de construcţii din târg. Tot pe Negru Vodă, dar la numărul 214, se va desfăşura alt şantier pentru reabilitarea unei case vechi, amplasată lângă firma Cold Ravel, în cadrul unei investiţii de peste 360.000 lei. Iar pentru Casa Viforeanu din Matei Basarab, la numărul 36, lângă Grădina Publică, va exista curând o invitaţie la licitaţie din partea Primăriei, care are socotelile făcute: peste 350.000 lei lucrarea propriu zisă, peste 500.000 lei, adăugând proiectarea.