Magda BĂNCESCU
De parcă nu erau de ajuns cheltuielile dublate, chiar triplate, generate de „Kretzulescu”, o decepţie întinsă pe două decenii, despre care vom mai auzi cel puţin un mandat de acum înainte, aleşii vor altceva în băile programate să devină, în principal, spaţii expoziţionale. Arhitecta Coşa asigură că gândirea ei, împreună cu a fostului primar, sfătuiţi de consilierul preşedintelui Iohannis, cuprinde şi activităţi „vii”, în concordanţă cu specificul zonei noastre, care să-i facă curioşi pe străinii de Câmpulung. În alegerea scopului servit de clădirea care are nevoie de 9,7 milioane de lei, pentru încheierea renovării lăsate de Grup Corint într-un stadiu de început, autoarea proiectului a invocat numele lui Sergiu Nistor, un apropiat al şefului statului, care deţine o reşedinţă de vacanţă în oraşul nostru. Ceea ce-l deosebeşte pe consilierul prezidenţial de actuala conducere a municipiului este dragostea pentru cultura adevărată, pentru valorile Câmpulungului şi ale Muscelului, pentru moştenirea de care nişte politicieni inculţi şi-au bătut joc. Şi continuă să-şi bată joc, pentru că noi le creăm, prin vot, oportunitatea de a distruge reputaţia de oraş istoric cu lucrări mediocre, executate de afacerişti al căror nivel intelectual se opreşte cel mult la înălţimea genunchiului.
Săptămâna trecută, Coşa le-a povestit puţinilor aleşi dispuşi s-o asculte ce dorinţe au existat legat de însufleţirea băilor şi ce li s-a recomandat de la nivel central să se facă în incinta lor, ca să se poată obţine finanţarea europeană. După anul 2000, pe când era primar George Bălan, în timpul căruia s-a născut proiectul „Kretzulescu”, din care nu s-a materializat decât patinoarul natural, urmat la final de mandat, în 2004, în preajma alegerilor, de o volieră, arhitecta a executat studiul cu funcţiunea „băi comunale”. Aşa şi-a dorit Bălan, aşa a proiectat. Ulterior, susţine Anca Coşa, a refăcut proiectul cu funcţiunea „băi spa”, beneficiind de recomandarea şi îndrumarea familiei de medici Albulescu.
2007 este anul aşternerii pe hârtie a unui proiect inovator, care, dacă s-ar fi realizat, ar fi însemnat un enorm câştig turistic pentru Câmpulung. Localităţile axate pe turismul medical şi balnear au dat lovitura, venind pacienţi şi din afara ţării, nu numai din ţară, la tratament, cumulat cu relaxare, vizitare şi alte facilităţi care s-ar fi dezvoltat adiacent activităţii principale. Dar n-a fost să fie, întrucât consultantul de la Uniunea Europeană le-a retezat visul alor noştri. „Nu putem să vă dăm bani pentru complex balnear”, o funcţiune foarte la modă – şi atunci, şi acum -, a fost verdictul care a determinat echipa implicată în conturarea proiectului „Kretzulescu” să se orienteze către o funcţionalitate eligibilă.
În acest moment, a intervenit consilierul preşedintelui, cu o soluţie menită să salveze o avuţie culturală a aşezării noastre: „Şcoala de Arhitectură Tradiţională”, realizată în colaborare Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, idee pe care Călin Andrei a acceptat-o. Probabil că mulţi dintre dumneavoastră nu vă veţi arăta entuziasmaţi de planurile pentru Băile „Kretzulescu”, punând în balanţă complexul balnear cu şcoala de arhitectură musceleană. Adică… ce bani ieşeau din prima variantă… ce câştigă Câmpulungul din a doua?! Să nu ne ascundem după cireş, asta e gândirea majorităţii: să facem bani, nu cultură, să umplem maţul şi să călcăm pe cadavre, în supermarket, pentru hârtie igienică.
Un câştig va fi, în primul rând, la nivel cultural, fructificând ceva ce are Muscelul şi alte zone n-au. Martoră la discuţiile purtate cu Sergiu Nistor, Anca Coşa a dezvăluit o parte din raţionamentul acestuia, când a propus folosirea unei părţi a băilor, pentru a crea o zonă în care istoria să se îmbine cu arhitectura. În nicio zonă din România, arhitectura nu poartă denumirea zonei. Noi avem arhitectură de Muscel, ca drept dovadă casa de Muscel, cu prispă orientată către Sud, apare imprimată pe bancnota de 10 lei. Nistor, care ţine mult să fie puse în valoare aceste case vechi, eclipsate de gustul câmpulungeanului modern obsedat de mărime – nemaivorbind de urâţenia exteriorului, care sfidează bunul simţ – crede că destinaţia propusă de el este realizabilă. Şi că va fi realizată, de aceea a şi fost menţinută în proiectul valabil pe mai departe. Doar Consiliul Local o poate modifica, dacă are idei mai bune. Asta ca răspuns la dorinţa medicului Mănescu de a se reface în teren imaginea şi funcţiunile de altădată ale Băilor „Kretzulescu”, pe bună dreptate, unul dintre punctele de interes în Câmpulung. Cu tot ce cuprindea complexul vizitat de lume bună, inclusiv curtea interioară şi zona de agrement cu apă, bărcuţe, fântâni, podeţe şi restul amenajărilor.
Nu va exista ce-şi doresc medicul Mănescu şi probabil că foarte mulţi câmpulungeni, ci o parte va fi de muzeu, o parte de studii şi centre de cercetare şi o parte de expoziţie şi galerie de artă. Funcţiuni alese graţie consilierii oferite de Sergiu Nistor, susţinute şi de alţi oameni care au un cuvânt de spus în cultura românească. Aşa cum sunt cei implicaţi în Fundaţia „Pro Patrimonio”, care, de ce să nu recunoaştem, au făcut o treabă excelentă cu Vila Golescu. Dacă toate conacele vechi şi valoroase arhitectural ar fi beneficiat de aceeaşi atenţie şi investiţie… cât de departe ar fi fost Câmpulungul, cu patrimoniul său reconstituit, între oraşele istorice ale României!
Totuşi, rămânând în minte cu sugestia legată de băile redeschise în scop terapeutic, am înţeles că o asemenea propunere nu era finanţabilă de UE, de aceea proiectul „Kretzulescu” a exclus-o. Dar acum, când alte fonduri – mai mult ca sigur, nu locale, căci bugetul este depăşit de valoarea investiţiei – vor fi angrenate în realizarea ei, poate n-ar fi rău să fie analizată din nou această idee, nu neapărat din raţiuni financiare. Dacă locul a fost conceput şi a funcţionat pentru turism şi sănătate, de ce să nu-i acordăm – şi ne acordăm – a doua şansă?