După vorba din bătrâni „râde ciob de oală spartă”, taman liberalii s-au găsit să-i scoată ochii liderului PSD, pe care istoria locală îl va consemna drept primarul cu un singur proiect cu fonduri europene. Şi acela cu efecte de doi bani pentru comunitatea câmpulungeană, care n-a simţit că s-a redus sărăcimea, că au mai mulţi cetăţeni serviciu, că sunt mai mulţi oameni sănătoşi ori că a crescut calitatea actului de învăţământ în zonele marginalizate ale municipiului, graţie serviciilor oferite prin programul „Schimbă-ţi viitorul!” Un proiect accesat strict pentru câştigul angajaţilor Primăriei cooptaţi în această iniţiativă, pentru care a fost greu să fie găsiţi săracii şi convinşi să participe la cursurile de calificare, unde primeau bani, masă caldă, băuturi răcoritoare şi cafea, doar pentru favorul oferit autorităţilor constând în prezenţa lor preţioasă. Căci fără nevoiaşii figuranţi în proiect, erau puse în pericol salariile echipei de implementare plătite din banii UE. În replică la acuza PNL, care are o patetică tentativă de a-şi face campanie pe seama dezinteresului acestui primar de a atrage finanţări europene, actualul conducător al Câmpulungului i-a întrebat ce „brânză” au făcut ei, în cei 12 ani de administraţie liberală, cu banii UE? Spre deosebire de Andrei, Ţâroiu a avut noroc – dar nici pe acesta nu l-a fructificat la capacitate maximă – cu alocările guvernamentale prin PNDL, obţinute pentru un tronson de canalizare în Grui şi sub podul de la Jandarmi, Industrialul de jos, podul de la Apa Sărată, unul dintre cele două fire ale reţelei de apă şi Linia Apei a Staţiei de Epurare. Cu excepţia canalizării din Grui şi a liceului, restul sunt praf! În condiţiile în care există banii, există şi constructorii, numai chef de a face treabă nu există!
„Schimbă-ţi viitorul!”, un succes deplin al Primăriei, care a eliminat sărăcia din oraş, se încheie în acest an
Raportul pe 2019 al primarului consemnează singurul proiect cu fonduri europene al Primăriei, „Schimbă-ţi viitorul”, a cărui implementare a continuat anul trecut. „Au fost realizate următoarele activităţi, împreună cu cei patru parteneri: au fost finalizate 7 cursuri de formare profesională cu 138 de absolvenţi şi alte 3 cursuri sunt în derulare; au fost realizate 37 de contracte de subvenţie cu angajatori care au angajat persoane din grupul ţintă aflate în căutarea unui loc de muncă.”, sunt succesele echipei conduse de Violeta Iarca, în calitate de manager de proiect.
În cifre, „Schimbă-ţi viitorul!” arată astfel. Din totalul de 11.196.790 lei, până la 31 decembrie 2019, s-au consumat 4.256.890 lei. Propunerea acestui an, în materie de cheltuieli, se cifrează la 6.939.900 lei, bani proveniţi din următoarele surse. 920.790 lei sunt subvenţii de la bugetul de stat, către bugetul local, în vederea susţinerii proiectului. „Grosul” sumei, 5.646.110 lei, constă în sume alocate de la UE în contul plăţilor efectuate şi aferente cadrului financiar 2014-2020. Iar 373.000 lei provin din excedentul bugetar. Adică din banii noştri, ai câmpulungenilor, care suntem obligaţi să susţinem, din munca noastră, cele şapte luni de „mentenanţă”, după închiderea “robinetului” de către UE.
În acest an, se încheie succesul răsunător al Primăriei Câmpulung în lupta cu sărăcia, care a rezolvat marginalizaţii înghesuiţi prin cârciumi. Potrivit şefului Executivului, finalizarea proiectului are loc pe la jumătatea anului, în iunie, cu o prelungire posibilă până în septembrie, cel mult. După încheierea finanţării europene, bugetul local trebuie să-l susţină încă şapte luni, pentru acoperirea cărora Primăria a prevăzut, după cum precizam, 373.000 lei din economiile anilor trecuţi.
În momentul în care a apărut întrebarea: cum poate funcţiona cu 373.000 lei o activitate care, cât era finanţată din banii UE, avea nevoie de 7 milioane lei pe an, primarul zice că nu mai sunt aceleaşi cheltuieli. Cum ar fi salariile enorme încasate de inşii angajaţi, care au profitat din plin de iniţiativa insesizabilă la nivelul comunităţii locale. „Sperăm să ne ajungă.”, bate câmpii conducătorul municipiului, care, până acum, a făcut dovada că nicio alocare, la orice investiţie alegeţi din programul lui, nu a fost suficientă, cum se va întâmpla, probabil, şi în acest caz, când printr-o rectificare a bugetului, sărăcimea cu viitorul schimbat va păpa şi alţi bani din rezerva locală. „E posibil să nu ne ajungă. Dar atât am putut să prevedem la această oră.”, a admis primarul, în locul managerului de proiect, care a preferat să se abţină de la un răspuns uşor de intuit.
Concluzia opozanţilor, pusă de Lucian Ionescu: „În patru ani, s-a obţinut un singur proiect pe fonduri europene – pe capital uman, adică zero dezvoltare pentru Câmpulung -, cu sume derizorii care nu se regăsesc în dezvoltarea Câmpulungului.” Dar se simt în conturile profitorilor de pe urma săracilor, care n-au dat buzna să se lase calificaţi şi angajaţi. „Veţi rămâne primarul care a avut un singur proiect pe fonduri europene.”, declamă opoziţia, care nu aude, pesemne, sunetul tinichelelor zornăind de propria coadă. „În mandatul următor, o să avem vreo trei.”, este anunţul electoral al primarului în funcţie pentru doar trei luni, care are impresia că a dat târgul pe spate cu o comunicare de tot râsul. Trei, nu treizeci!
„Puhoi” de trei proiecte europene în mandatul 2020-2024
Dintre cele trei proiecte anunţate, doar unul este de interes major pentru municipiu. Şi anume cel privitor la modernizarea iluminatului public, la mai bine de zece ani distanţă de precedenta investiţie, realizată în primul mandat al lui Călin Andrei. Cifrele acestui proiect care înaintează cu foarte mare greutate se prezintă astfel. Dintr-un total de 5.802.840 lei, în acest an, doar bugetul local acordă o modestă finanţare de 93.000 lei din excedent. Nimic de la UE, nimic de la bugetul de stat, cel puţin aşa se prezenta susţinerea financiară a investiţiei în momentul aprobării bugetului local. Proiectul, care „îşi propune modernizarea şi eficientizarea sistemului de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu unele cu consum redus de energie electrică şi nepoluante”, a fost depus în anul 2018. Documentaţia a fost admisă, după verificarea capacităţii administrative şi a eligibilităţii, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, sunt singurele informaţii extrase despre această iniţiativă în aşteptare din raportul de activitate al Primăriei pe anul trecut.
Al doilea proiect, din puhoiul de trei, implementate între 2020-2024, este tot unul social, preferatele administraţiei de la Câmpulung, care mizează pe electoratul (cu risc) de vârsta a treia. Adică votul poate să fie, poate să nu mai fie, din cauze naturale, oricât de mulţumit ar fi votantul de câte a făcut primarul pentru el. Valoarea Centrului de Zi pentru persoane vârstnice „A doua şansă”, programat să funcţioneze în incinta fostei Pieţe Grui, se cifrează la 4.321.880 lei. Cu o alocare în acest an de 100.000 lei din excedentul bugetar şi zero lei/euro de la bugetul de stat şi Uniunea Europeană. Altfel spus, nu se va face nimic, în acest an, în Grui, unde coşmelia fostei pieţe rămâne aşa cum o vedeţi.
Care este al treilea proiect? E secret. Căci, până acum, n-a scăpat nicio informaţie despre iniţiativa la care, probabil, se lucrează în secret. Nu ştim de ce, dar avem sentimentul că al treilea este chiar „Schimbă-ţi viitorul!”, care se întinde un pic şi în mandatul următor şi de aceea a fost pus la socoteală.
Neavând ce să scrie, primarul şi-a trecut în raport şi proiecte regionale în care au fost implicate spitalele câmpulungene
Cum 2019, dar şi restul anilor acestui mandat au fost “anemie” curată în materia accesării de bani europeni, raportul primarului consemnează două proiecte pentru implementarea cărora Primăria Câmpulung n-are niciun merit, fiind antrenată, pur şi simplu, într-un program derulat la nivel central şi regional. Primul dintre cele două proiecte este „Îmbunătăţirea accesului populaţiei din judeţele Argeş, Teleorman şi Călăraşi la serviciile medicale de urgenţă”, în valoare de 3.013.649,64 lei, în care Câmpulungul a fost inclus cu Spitalul Municipal. Iar al doilea, „Asigurarea accesului la servicii de sănătate în regim ambulatoriu, pentru populaţia judeţenelor Argeş, Teleorman şi Călăraşi”, în valoare de 169.737,23 lei, beneficiar fiind Spitalul Municipal, şi 51.461,36 lei, de care a beneficiat Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung.
Cu asemenea „realizări”, primarul Câmpulungului rămâne în istoria locală nu ca deţinător al unui singur proiect UE, ci ca abonat la PNDL, etichetat drept un program al Guvernului PSD pentru „baronii roşii” din teritoriu. Magda BĂNCESCU