Ca în fiecare an, Camera de Conturi Argeş controlează gestionarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţ, dar şi pe cele ale instituţiilor publice, activităţilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii; bugetele împrumuturilor externe şi interne contractate de autorităţile administraţiilor publice locale şi cele ale fondurilor externe nerambursabile.
În 2019, în Argeş au fost verificate 65 de entităţi, dintre care 13 au fost din Muscel. Astfel, auditorii Camerei de Conturi Argeş au ajuns la Primăriile Câmpulung, Aninoasa, Berevoeşti, Cetăţeni, Coşeşti, Hârtieşti, Lereşti, Mihăeşti, Rucăr, Ţiţeşti, Vlădeşti, Vultureşti, dar şi la Spitalul Municipal Câmpulung.
Auditul financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară ale municipiului Câmpulung s-au derulat între 4 septembrie şi 15 octombrie 2019. Inspectorii au verificat activitatea proprie a Primăriei Câmpulung, dar şi pe cea a Direcţiei de Asistenţă Socială Câmpulung, iar totalul abaterilor estimate s-au ridicat la 904.00 lei, din care 490.000 lei – venituri suplimentare; 144.000 lei – prejudicii; 270.000 lei – abateri financiar-contabile.
Abaterile financiar-contabile au apărut pentru că nu au fost scăzute de evidenţă debitele de 270.016 lei, din dreptul a cinci firme, care îndeplineau condiţiile prevăzute de lege în acest sens, după ce au fost radiate din evidenţa Oficiului Registrului Comerţului.
Neimpozitarea corectă a contribuabililor a dus la venituri suplimentare
Suma cea mai mare neevidenţiată în documentele contabile, estimată la 490.000 lei, descoperită de autorii Camerei de Conturi Argeş, a provenit din neimpozitarea corectă a mai multor contribuabili, persoane fizice sau juridice.
Suma de 60.013 lei nu a fost luată în evidenţă şi încasată, provenind din taxa pe clădiri şi teren, datorată în baza legii pentru bunurile primite în concesiune. La suma de 55.058 lei, taxa neînregistrată, se adună şi majorările de întârziere, de 4.955 lei.
La acelaşi capitol urmărit a fost precizată şi suma de 302.915 lei, care nu a fost luată în calcul, provenind după ce unei firme, cu bunuri în municipiu, i-a fost calculat impozitul într-o bază subevaluată. La aceasta se pun şi accesoriile fiscale, de 61.275 lei.
Auditorii au mai consemnat că pentru alţi doi contribuabili, care au în proprietate clădiri nerezidenţiale în municipiu, la calcularea impozitului le-au fost aplicate cote de impozitare mai mici decât cele prevăzute de lege. Astfel, au rezultat creanţe subevaluate care au ajuns la 10.929 lei, din care 9.568 lei sunt creanţele principale şi 1.361 lei, cele accesorii.
Alţi 6.223 lei se adaugă la veniturile suplimentare, după ce nu au fost consemnate în dreptul firmelor şi persoanelor fizice, care şi-au ridicat construcţii pe raza localităţii, ca impozit cuvenit. În fapt, suma este de 5.940 lei, la care se pun 283 lei, majorări de întârziere.
A mai fost un caz, când nu au fost recunoscute şi înregistrate sumele încasate la bugetul local, peste valoarea creanţelor bugetare cuvenite, în valoare totală de 12.822 lei, pentru care dreptul plătitorilor sau contribuabililor de a cere restituirea sau compensarea s-a prescris şi pentru care nu au fost depuse cereri de restituire sau compensare.
Controlul de la Camera de Conturi Argeş a mai stabilit că au fost diminuate veniturile la bugetul local şi cu suma de 36.188 lei, după ce nu s-a consemnat şi recuperat taxa datorată de firmele din Câmpulung, care desfăşoară activităţi de restaurante, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, dar de cele care au codul CAEN cu activităţi recreative şi distractive. S-a întâmplat asta, deşi toate îndeplineau condiţiile legale pentru vizarea anuală a autorizaţiei privind derularea acestor activităţi.
Mai mult de un an şi jumătate, doi funcţionari din Primărie au câştigat mai mult decât primarul
Bugetul local a mai fost păgubit cu o sumă importantă, de 143.744 lei, după ce doi angajaţi, care fac parte dintr-o echipă care implementează proiecte europene la nivelul Primăriei Câmpulung au primit salarii mai mari decât maximul prevăzut de lege în cazul lor. Astfel, din ianuarie 2018 şi până în august 2019, veniturile brute lunare al celor doi funcţionari publici au fost alcătuite din salariu, majorările pentru implicarea în realizarea proiectelor europene, vouchere de vacanţă, indemnizaţie că au făcut parte dintr-o comisie de concurs, plus indemnizaţia de hrană. Toate acestea, adunate la salariul de bază al funcţiei au sărit de pragul maxim admis de reglementările aplicabile în vigoare, respectiv indemnizaţia primarului Câmpulungului.
Astfel, întinderea prejudiciului adus la bugetul local prin plata drepturilor băneşti către cei doi angajaţi, care exclud nivelul maxim prevăzut de lege, a fost stabilită la 143.744 lei, adică fiecare a primit în plus câte 71.872 lei. Din această sumă de 143.744 lei, 136.697 lei sunt plăţile nelegale peste plafonul maxim legal, iar 7.047 lei, majorările de întârziere, calculate la 30 septembrie 2019.
Auditorii au trecut în raport că plăţile făcute între ianuarie 2018 şi martie 2018, în sumă de 4.372 lei, la care se pun 487 lei, majorări de întârziere, fac obiectul articolului din lege, privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume, reprezentând venituri de natură salarială. În acest fel, din totalul plăţilor nelegale, de 143.744 lei se scade această ultimă sumă, de 4.859 lei, rămânând un prejudiciu de recuperat de 138.885 lei, adică fiecare funcţionar public trebuie să returneze bugetului local câte 69.442,50 lei.
Suma pe care trebuie să o dea înapoi angajaţii implicaţi în proiectele europene derulate de Primăria Câmpulung, de 138.885 lei, a fost formată de 75.668 lei, drepturi salariale nete; 53.745 lei, contribuţii salariat (CAS, CASS şi impozit); 2.912 lei, contribuţii angajator (contribuţie asiguratorie de muncă-2,25%); şi 6.560 lei, majorări de întârziere, calculate până la 30 septembrie 2019.
Conform organigramei afişate pe 1 octombrie 2019, primarul municipiului are o indemnizaţie de 15% pentru implementare proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile. La acel moment figura cu un salariu de 15.584 lei, compus din 13.520 lei, salariu de bază, şi 2.028 lei, 15% indemnizaţie implementare proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile.
În afară de edil, mai sunt şi alţi patru funcţionari din Primăria Câmpulung, care sunt implicaţi în buna desfăşurare a proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, dar care sunt recompensaţi cu o indemnizaţie 50% din salariul de bază al funcţiei. Este vorba de: secretarul municipiului, cu un salariu de 15.737 lei (10.260 lei, salariu de bază, şi 5.477 lei, indemnizaţie 50%, 347 lei, indemnizaţie hrană); directorul executiv, cu un salariu de 15.452 lei (10.260 lei, salariu de bază, 5.382 lei, indemnizaţie 50%, 347 lei, indemnizaţie hrană); un inspector superior, gradaţia 3, studii superioare, cu 8.484 lei (5.425 lei, salariu de bază, 3.059 lei, indemnizaţie 50%, 347 lei, indemnizaţie hrană); şi un inspector superior, gradaţia 4, studii superioare, cu 8.690 lei (5.562 lei, salariu de bază, 3.128 lei, indemnizaţie 50%, 347 lei, indemnizaţie hrană).
Şi un angajat de la Asistenţă Socială trebuie să returneze peste 70.000 lei, sumă primită necuvenit ca stimulent pentru participarea la implementarea unui proiect cu fonduri europene
Auditorii de la Camera de Conturi Argeş au scos la iveală suma de 75.402 lei, reprezentând prejudiciul găsit în contabilitatea de la Direcţia de Asistenţă Socială. S-a dovedit că suma provine din plata nelegală făcută în perioada ianuarie 2018 – august 2019, către un angajat al acestei Direcţii, care are şi calitatea de funcţionar public. Adică salariatul a fost remunerat pentru nivelul maxim prevăzut de reglementările aplicabile în domeniu.
Camera de Conturi Argeş a consemnat că cele 19 luni, în venitul brut lunar acordat angajatului în cauză au fost incluse suplimentar drepturi salariale, reprezentând majorări pentru activitatea prestată în echipa de realizare a proiectelor finanţate din fonduri europene, dar şi vouchere de vacanţă, indemnizaţie comisie de concurs, precum şi indemnizaţie de hrană. Toate acestea, cumulate cu salariul aferent funcţiei de bază, au excedat nivelul maxim admis de reglementările aplicabile în vigoare.
Auditorii au stabilit că prejudiciul adus bugetului local este de 75.402 lei, din care 71.311 lei, plăţi nelegale (inclusiv contribuţiile sociale obligatorii) peste plafonul maxim legal şi 4.091 lei, majorări de întârziere, calculate până la data de 30 septembrie 2019.
Plăţile făcute între ianuarie şi martie 2018 (inclusiv contribuţiile sociale obligatorii), în sumă de 4.372 lei, la care se adaugă 487 lei, majorări de întârziere, fac parte din legea care exonerează personalul plătit din fonduri publice de la achitarea unor sume reprezentând venituri de natură salarială.
Diferenţa de 70.543 lei este, de fapt, prejudiciul ce a rămas de recuperat de la angajat. Suma este compusă din 38.257 lei, drepturi salariale nete, 28.682 lei, contribuţii salariat (CAS, CASS şi impozit) şi contribuţii angajator (contribuţie asiguratorie de muncă-2,25%), şi 3.604 lei, majorări de întârziere calculate până la 30 septembrie 2019.
Toată suma de 70.543 lei trebuie să fie recuperată de la angajatul de al Asistenţă Socială, aşa cum s-a dispus la finalul controlului. “E.M.”