Mai mare râsul să auzi vorbindu-se despre Câmpulung ca de o „staţiune turistică de interes” local sau naţional
Din păcate pentru orăşenii care locuiesc la periferiile nemodernizate ale municipiului, rămase fără asfalt în anul 2020, când, la vecinii de la Valea Mare, calci pe neted pe toate fundăturile şi viroagele, ADP are pe mai departe planuri de împietruiri. Este trist că avem încă o grămadă de străzi cu aspect de uliţe înfundate în noroaie, în timp ce primarul are îndrăzneala de a ne împroşca cu noţiuni science-fiction, precum „smart city”, pentru târgul rămas atât de în urmă la tot ce vreţi. În „smart city”, câmpulungeanul încă plescăie galoşii prin mocirla răzbătută prin stratul anemic de „calcar sortat, calcar refuz şi material divers”, împrăştiat de muncitorii serviciului public pe „străzi nemodernizate”. Elegant spus nemodernizate, ele neavând, în multe cazuri, o condiţie inaccesibilă, pe timp rău, către gospodăriile cetăţenilor. Dar ce povestim noi despre zonele mărginaşe ale Câmpulungului, când înseşi cartierele sunt la pământ din punct de vedere al infrastructurii rutiere şi pietonale! Arterele principale şi secundare sunt pline de gropi, iar trotuarele, acolo unde există, sunt praf. Puţinele ameliorări de peste an, executate de serviciul Consiliului Local, sunt insuficiente pentru a şterge gustul amar al contribuabilului conştient de ce nu se face mai mult: pentru că banii lui intră în salariile celor de la Primărie.
Norma de piatră care se va turna, în acest an, peste hârtoapele municipale se cifrează la 3.500 de tone. Cantitatea, în privinţa consumării căreia în totalitatea tonelor propuse nu ne rămâne decât să-i credem pe cuvânt pe cei de la ADP, este distribuită astfel pe cartierele văduvite de covor bituminos. Zona Mărcuş – Gară se va alege cu 800 de tone, care vor acoperi străzile Mărcuş, Boboc, Fătuleşti, Ocnei. În Valea Româneştilor ajung 600 de tone, programate să atenueze starea execrabilă a străzilor Valea Româneştilor (Aleci, Chichirez, Nedeleşti), Profesor Gheorghe Mitu, Prelungirea Smădeşti, Fundătura Târgoviştei. Alte 700 de tone sunt destinate altei periferii vitregite, Apa Sărată – Bărbuşa, zone cu străzi rupte, înecate într-o clisă moale, pe care de-abia te poţi ţine în picioare, darămite să urci sau să cobori în siguranţă. Străzile cu probleme, punctate de raportul întocmit de inginerul Bogdan Badea şi şeful Serviciului Drumuri, Valentin Mitu, sunt Pârşeni, Leculeşti, Drumul Morii, Fundătura Valea Unchiaşului, Izlaz, Livadie, Stănoi, Drumul Chilii. Încheiem cu Gruiul, cel mai nou cartier al Câmpulungului, unde comuniştii n-au apucat să betoneze sau să asfalteze străzile Carpaţi, Parcul Mirea – prelungire, Privighetorii, Prieteniei, Soldat Golescu – prelungire. Dacă nu s-au îmbunătăţit în fostul regim care moderniza fără probleme mlaştina Gruiului, conducerea municipiului se ţine de împietruiri mai abitir ca la ţară. 600 de tone de calcar au destinaţia Grui, unde vor fi înecate în glodul lipicios şi plin de apă. Alte 800 de tone, reprezentând diferenţa până la cantitatea totală de 3.500 de tone de pietriş, servesc realizării unor fundaţii de drumuri şi acostamente.
Trebuie să spunem că toate arterele enumerate în acest articol se încheie, la finalul prezentării fiecărui cartier în parte, cu un nefericit „etc.”, ceea ce înseamnă că mai sunt şi alţi câmpulungeni în suferinţă după drumuri mai bune. M.B.